După scurta oprire la Tropaeum Traiani şi cetatea de la Adamclisi ne-am îndreptat vijelios, mai ceva ca Speedy Gonzales, către Mănăstirea Peştera Sf. Andrei din apropierea localităţii Ion Corvin, fiind cumva într-o cursă contra cronometru.
În localitatea Ion Corvin am întrebat o localnică despre locul unde se află mănăstirea, pentru a fi siguri că suntem în direcţia cea bună. După 4 km pe drumul (DN 3) ce leagă Ion Corvin de următoarea localitate de interes turistic, Ostrov, am făcut stânga în locul marcat de o cruce în formă de X, pe şoseaua ce duce spre Mănăstirea Peştera Sf. Andrei.
Şoseaua, bine asfaltată, coboară la un moment dat într-o vale, trece pe lângă Fântâna lui Mihai Eminescu, loc propice pentru grătare, după care şerpuieşte prin pădurea Migilet la capătului căreia se găseşte Mănăstirea Peştera Sf. Andrei.
Odată trecut de bariera ce semnalează intrarea în curtea mănăstirii e posibil să te lovească, olfactiv vorbind, mirosuri care mai de care mai ademenitoare, cum ar fi de varză călită sau mai ştiu eu ce alte mâncăruri ce potolesc trupurile şi sufletele ţinute în post ale celor ce slujesc la mănăstire.
Cu ochii pe noua biserică (pe partea stângă) impozantă, construită între anii 1998 – 2000, şi curios să vezi peştera Sf. Andrei, considerată primul lăcaş de cult creştin de pe teritoriul României, e posibil să treci indiferent pe lângă bisericuţa ce poartă hramul Acoperământul Maicii Domnului (pe partea dreaptă înainte de chilii), locul unde sunt păstrate moaştele Sf. Andrei. Mai exact, degetul Sf. Andrei ce se găseşte în mijlocul unei cruci în formă de X, cruce pe ale căror braţe pot fi văzute moaşte ale altor sfinţi, martiri şi monahi dobrogeni.
Peştera Sf. Andrei se găseşte la poalele dealului Urluiului, în dreapta magazinului de unde se pot cumpăra suveniruri bisericeşti. Intrarea în peşteră este străjuită de un perete ce păstrează arhitectura începutului de secol XX, iar deasupra ei, afară, turla construită de călugării ce se adunaseră să slujească aici îţi aminteşte încă o dată faptul că te afli într-un lăcaş de cult.
O adaptare asemănătoare (turlă deasupra peşterii-biserică) mai puteţi vedea la Mănăstirea Nămăieşti, din localitatea cu acelaşi nume din Judeţul Argeş. De asemenea, o altă peşteră-biserică ce merită văzută este Cetăţuia Negru Vodă din Judeţul Dâmboviţa, undeva pe partea stângă a drumului ce leagă Câmpulung Muscel de Târgovişte.
Revenind la peştera Sf. Andrei, a fost decoperită în 1918 de un cunoscut avocat constănţean al acelor vremuri, Jean Dinu (menţionat în unele surse ca şi Ion Dinu) împreună cu preotul Constantin Lembrău.
Lăcaşul a fost sfinţit în anul 1943 de către episcopul Chesarie Paunescu, iar în perioada comunistă a devenit staul pentru oile localnicilor. Peştera a fost reamenajată la începutul anilor ’90 de către preotul Nicodim Dinca şi ieromonahul Victorin Ghindaoanu.
Să nu fiţi surprinşi, dacă ajungeţi aici, de multitudinea acatistelor şi iconiţelor ce împânzesc pereţii peşterii. E un lucru de care veţi da în toate bisericile şi mănăstirile cunoscute pentru minuni dumnezeieşti.
Peştera are arhitectura aproximativă a unei biserici cu naos, pronaos şi altar. Undeva, pe partea stângă, în pronaos, puteţi vedea patul cioplit în piatră, pe care s-a odihnit Sf. Andrei în perioada în care a propovăduit cuvântul Evangheliei Mântuitorului în Dobrogea.
În apropierea bisericii se găseşte izvorul Sf. Andrei, izvor ce a fost folosit de către Sf. Andrei pentru a-i creştina pe cei ce doreau să urmeze cuvântul lui Hristos.
Pe final, merită menţionat faptul că această peşteră este menţionată în câteva variante a baladei româneşti a Sf. Andrei:
Colo pe grindei,
Crâng de alunei,
Val de artărei,
Sfânta mănăstire,
Loc de tăinuire,
Şi tămăduire,
Se piteşte-n tei,
Casa lui Andrei,
De la schit la cruce,
Scara care duce,
Din cruce la schit,
Scări de coborît …
De la schit în sus,
Crucea lui Iisus,
De la cruce-n tei,
Casa lui Andrei,
Cine că-mi venea,
Şi descăleca?
Venea Decebal
Calare pe-un cal,
Sfinţii că-i găsea,
Cu ei că vorbea,
Dar nu se-nchina,
Nici cruce-şi făcea.
La schitul din tei,
Crucea lui Andrei,
Traian ca venea,
La slujba şedea,
Slujba asculta,
Şi îngenunchia,
Şi nu se-nchina …
Pe murg călărea
Şi calea-şi lua,
La cetatea lui,
A Trofeului …
Andrei col-la schit,
Uite c-a ieşit
Cu papucii lui,
Talpa Raiului,
Şi potcapu’ lui,
Arca cerului,
Cu veşminte sfinte,
Fraţii înainte,
Cu toiag şi cruce,
Candele-n răscruce,
Lumânări aprinse,
Vâlvătăi cuprinse …
Iară Sânt Andrei
Sub crucea din tei,
Schitul din grindei,
Se roga mereu
La bun Dumnezeu …
Sursa: www.pipas.ro
Găsiţi mai multe detalii despre Mănăstirea Peştera Sf. Andrei pe site-ul www.crestinortodox.ro.
După ce am zăbovit puţin la acest loc de închinăciune, am făcut cale întoarsă până în Ion Corvin, de unde am apucat spre Cernavodă şi apoi spre Bucureşti. Bineînţeles, nu am plecat cu mâna goală de acolo, ci cu o icoană a Sf. Nicolae, pe care am făcut-o cadou. 🙂
Din păcate, timpul nu ne-a permis să ajungem şi la mănăstirea Dervent, dar o vom face cu prima ocazie.
~~~
Informaţii utile:
Mănăstirea Sfântul Apostol Andrei
Sat Brebeni, Comuna Ion Corvin
Cod Poştal 907151
Jud. Constanţa, Dobrogea
România
Telefon: +40241 85 64 85
Coordonate GPS
N44.09630 | E27.68180
Căi de acces:
- Călăraşi – Ostrov cu bacul, după care se merge pe DN3
- Constanţa – Ion Corvin pe DN3; mai multe detalii aici.
Pentru varianta bac:
Global Linie de Transport Dunărean
Telefon: +40722 35 07 01
Bună ziua!
Mă numesc Negoita Andrei și ași dori să știu cu ce pot ajunge din stațiunea mamaia la peștera Sf. Andrei?
Vă mulțumesc anticipat pentru raspuns.
Cu respect,
Andrei