Prezenţa brandului turistic al României pe internet nu se va rezuma doar la existenţa celor 8 domenii web specifice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) anunţând în luna august intenţia de a promova brandul turistic şi prin intermediul reţelei de socializare Facebook.

La începtul lui noiembrie, ministerul a început discuţiile în ceea ce priveşte parteneriatul cu Facebook, parteneriat ale cărui rezultate vor fi vizibile începând cu primăvara lui 2011, după cum a declarat d-na ministru Elena Udrea.

Am discutat cu reprezentanţii Facebook şi am decis, şi la recomandarea specialiştilor spanioli care au creat brandul turistic al ţării noastre, să promovăm România pe Facebook, cea mai importantă platformă socială de media din lume, în condiţiile în care canalele new media au devenit din ce în ce mai accesate faţă de media tradiţională.

Elena Udrea în cadrul conferinţei comune cu vicepreşedintele Facebook, Blake Chandlee

Sursa: gandul.ro

Aş fi vrut să scriu despre acest lucru în ziua în care a apărut ştirea, dar documentându-mă am aflat despre sesiunea de live chat cu Luminiţa Kohalmi, consilier pe lângă MDRT, şi Bogdana Butnar, online strategist, ce urma a fi susţinută vineri, 5 noiembrie 2010, pe site-ul hotnews.ro şi am decis să amân puţin postul în ideea de a urmări ce se vorbeşte pentru a acoperi o arie cât mai largă de informaţii.

Sursa video: hotnews.ro

Aşadar, iată-mă-s gata de dispută.

Pentru început aş dori să menţionez faptul că MDRT intenţionează să promoveze brandul turistic al României pe Facebook:

• marşând pe cele 6 produse turistice cu cu care România este competitivă pe plan internaţional, mai exact circuitele culturale, turismul rural, city breaks, turismul în natură, turismul de aventură şi turismul balnear, după cum a declarat în dialogul iniţiat de hotnews.ro Luminiţa Kohalmi;
• publicul ţintă sunt internauţii călători din Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Rusia şi S.U.A.;
• ceea ce doreşte ministerul de pe umrma promovării pe Facebook sunt cât mai multe conversii în rezervări în unităţile de cazare de pe teritoriul României.

Cum şi pe ce surse va măsura MDRT conversiile?

Pentru începtu mă voi lega de exemplul oferit de reprezentanţii MDRT în ceea ce priveşte modul de folosire a Facebook-ului:

De exemplu, pe Facebook ar putea fi pus un banner ce promovează turismul balnear, de unde printr-un click ajungi într-un portal de unde se pot face rezervări la hoteluri din staţiunile balneare.

Sursa: gandul.ro

Ştiu că este doar un exemplu, dar să presupunem că MDRT crede cu tărie în aceasta practică, drep urmare, întrebarea care se pune este următoarea: care este acel site ce permite realizarea de rezervări online în unităţile de cazare/tratament din staţiunile balneoclimaterice?

Eu unul nu am găsit aşa ceva. Cunosc, din documentările mele online şi offline, 3 agenţii româneşti puternice în acest tip de turism: Accent Travel, ce facilitează rezervarea şi plata online în peste 50 de hoteluri din staţiunile balneoclimaterice, Eximtur, ce permite doar formalităţile de rezervare online şi Mareea Comtur, ce permite atât rezervarea cât şi plata online pentru hoteluri din 19 staţiuni balneoclimaterice de pe teritoriul României.

Ghiciţi ce? Din cele trei site-uri doar unul are şi versiune în limba engleză. De unităţile de tratament nici nu cred că are rost să vorbim. Faptul că sunt prezente online cu un site, nu înseamnă neapărat că facilitează şi rezervările online, lucru greşit înţeles de mulţi jurnalişti (vezi aici cazul Sanatorului Balnear Mangalia).

La o privire atenta asupra celor de mai sus ne dăm seama că numărul conversiilor în rezervări online ar fi greu de gestionat în situaţia în care se lucrează cu mai mulţi furnizori de astfel de servicii, unii facilitând, alţii nu rezervările online.

Cum ar putea ministerul facilita gestiunea conversiilor?

Cine ştie, poate ministerul chiar ştie ce vorbeşte, luând în calcul faptul că doreşte un soft pentru monitorizarea în timp real a numărului de turişti ce ne vizitează ţara, respectiv nr. de nopţi de cazare, soft pe care îl poate implementa la agenţiile/unităţile de cazare ce doresc o colaborarea cu acest.

Dacă totuşi se va merge pe ideea unui singur site pentru a se gestiona mai uşor ofertele, mai mult ca sigur se vor ridica semne de întrebare în ceea ce priveşte banii investiţi pentru creearea site-ului, firma ce va câştiga licitaţia şi aşa mai departe.

Ar mai fi soluţia secţiunii e-Turism (prin care se poate gestiona o bază de date cu localităţile de interes turistic şi unităţile de cazare existente pe teritorilul acestora şi în vecinătăţi), din viitorul portal e-România, dar, vorba ceea … mai e mult până departe.

Cele expuse mai sus se aplică pentru toate formele de turism, pe care ministerul doreşte să le promoveze pe Facebook.

Revenind la turismul balnear românesc: ce staţiuni balneoclimaterice sunt incluse în produsul axat pe acest tip de turism? Se iau în calcul proiectele de mare angajament anunţate în trecut, proiecte au putere de dezvoltare a acestui tip de turism? Se găsesc fonduri pentru acestea sau se aşteaptă investiţii private, cum am auzit că s-ar fi întâmplat cu Geoagiu Băi, recent denumită staţiunea turistică de excelenţă a României.

Lăsăm exemplul de folosirea Facebook-ului pentru promovarea turistică dat de reprezentanţii ministerului şi ne focusăm pe celelalte modalităţi de promovare prin intermediul reţelei sociale. Cum strategia nu este încă definită, mă voi axa pe sugestiile personale şi felul în care văd eu problema.

La un moment dat spuneam pe Twitter că ar fi o prostie ca ministerul să îşi facă o pagină de Facebook în care să dea link-uri spre secţiunile din site-ul Biroului Naţional de Turism al României, recent accesibil şi de pe un domeniu .travel.

Consultanţă pentru minister de la Facebook şi … subsemnatul

Cum vizez ca viitorul meu job să fie social media specialist în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului :), o să fac un pic de consultanţă în ceea ce priveşte modalitatea de folosire a Facebook-ului în promovarea brand-ului turistic al României.

În primul rând, aş face un index al tuturor regiunilor/localităţilor din România ce se promovează pe Facebook. Sunt iniţiative private care merită toată atenţia ministerului, pentru că deja sunt într-un nivel avansat de dezvoltare şi sunt frecventate de oameni ce îşi iubesc oraşul/zona în care locuiesc. Includ aici şi iniţiative de tipul Cele mai frumoase sate din România sau 273 de locuri pe care trebuie să le vezi înainte să pleci din România.

În al doilea rând, aş face o hartă interactivă pe bază de Google Maps sau alte servicii, poate chiar aplicaţia TripAdvisor pentru Facebook, pentru a arăta pe hartă cu ajutorul unor placemarks zonele/oraşele menţionate mai sus, cu link-uri către paginile aferente de Facebook, poate chiar casete cu scurte descrieri.

În al treilea rând, aş face o altă hartă interactivă prin intermediul căreia aş indica punctele de access internet de tip wi-fi (sunt sigur că Ministerul Comunicaţiilor se va arăta deschis la un parteneriat, având în vedere iniţiativa acestuia în această privinţă). De altfel, tot legat de acest lucru aş face o aplicaţie de Facebook, prin care cei ce vizitează România pot actualiza baza de date cu punctele de acces internet de tip wi-fi pe care le descoperă în călătoriile lor.

În al patrulea rând, aceleiaşi aplicaţii i-aş adăuga funcţionalităţi de trimitere poze şi de geolocation. Funcţionalitatea de trimitere poză fiind foarte utilă în cazul în care ministerul va mai avea iniţiative de tipul celei Turist în România. Cât despre funcţionalitatea de geolocaţie, se pot descoperi astfel traseele cele mai frecventate de turişti, ce pot permite dezvoltarea de pachete turistice specifice, dezvoltarea de noi strategii de dezvoltare în zonele vizate.

În al cincilea rând, aş alege nişte ambasadori ai brand-ului turistic pe internet din rândul expaţilor ce trăiesc în România, după exemplul evenimentului Arată-ne România ta! şi i-aş antrena în discuţii despre România prin intermediul platformei de socializare Facebook, lucru pe care l-a sugerat şi Cristian Manafu într-un articol apărut în augut 2010 pe wall-street.ro:

As incerca apoi sa vorbesc cu strainii care ne-au vizitat sa aflu ce le-a placut si ce ar recomanda. Cred ca sunt multi vizitatori care pot oferi impresii frumoase despre Romania. Oamenii sunt interesati pe Facebook de povesti reale, marturii nealterate de mesaje PR-istice.

Ce ar trebui să urmărească ministerul prin intermediul platformei Facebook?

În momentul în care sursele de pe care se vor putea face rezervări online vor fi stabilite, e corect ca unul din rezultate să fie conversiile vizitatorilor străini în rezervări online, ceea ce se încadrează în ROI-ul campaniei.

Ca şi rezultate cantitative, se va urmări popularitatea paginii de Facebook în număr de vizitatori, vizualizări, bounce-rate etc.

În ceea ce priveşte rezultatele calitative, eu unul aş miza pe un îndemn către utilizatorii români în ideea de a genera cât mai multe recomandări pozitive pe pagina de Facebook dedicată României. Cum altfel să ne vindem serviciile, dacă nu beneficiem de propagandă naţională?

[Vezi articolul de pe mashable.com despre felul în care se pot măsura campaniile sociale]

Pentru mai multe opinii despre promovarea României pe Facebook citiţi şi articolul din versiunea online a ziarului România Liberă.

P.S. Cineva s-a mişcat rapid şi a luat numele de pagină Carpathian Garden.