Da, ştiu, titlul e forţat şi veţi spune că intenţiile-mi-s clare. Nici nu încerc să ascund asta, dar la fel de bine ţin să precizez faptul că paradisuri ale alpiniştilor sunt şi în Munţii Căpăţânii, în Cheile Bicazului, în Cheile Râşnoaveo şi în multe alte zone montane din ţară.

Originile

Rămânem, totuşi, la Buşteniul de pe Valea Prahovei, oraşul ce şi-a luat numele după zona de la întretăierea Văii Cerului cu râul Prahova, La Buşteni. Oraşul îşi câştigă statutul de staţiune montană la începutul anilor 1900,  odată cu apariţia sporturilor specifice zonelor înzăpezite ca schiul, patinajul, săiuşuil etc., sporturi importate de tinerii vremii întorişi din străinătate.

Oraşul păstrează şi astăzi amprenta ctitorului modern al locului, regele Carol I, care a construit aici o şcoală şi o biserică ce poate fi vizitată şi în ziua de azi. În afară de Carol I, alte personalităţi ale vremii, ca Cezar Petrescu şi Gheorghe Grigore Cantacuzino, au lăsat mărturii ale culturii şi arhitecturii româneşti, care au dăinuit până în prezent.

Crucea ce poate fi văzută în vârful muntelui Caraiman (alt. 2.384 m) şi statuia aruncătorului de grenadă, din faţa gării Buşteni, identifică locul ca teatru de operaţiuni în timpul Primului Război Mondial.

Evident, toate acestea pălesc în umbra imaginii pe care şi-a câştigat-o oraşul ca punct de interes uşor accesibil, de week-end, unde, mai nou, poţi găsi cafenele şi pub-uri ca pe Dorobanţi, în locul crâşmelor specifice zonelor montane.

Castelul Cantacuzion

Str. Zamora, Nr. 1
Buşteni, Jud. Prahova
Cod Poştal 105500
România

Nu cred că e cazul să divaghez spre elemente ale profanului citadin, drept urmare rămân la subiectul atracţii turistice, aduncându-vă în atenţie un obiectiv, pe care eu nu l-am remarcat decât cu ocazia acestei din urmă ieşiri: Castelul Cantacuzino. Şi, mai mult ca sigur, n-aş fi aflat de el, dacă, în blocajul dintre Sinaia şi Buşteni, nu aş fi văzut marele panou ce te îndeamnă să vizitezi castelul.

Castelul, contruit în stilul arhitectural neo-brâncovenesc, în timpul anului 1911, la poalele micului munte împădurit Zamora, a aparţinut lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, om politic, jurist şi mare latifundiar.

Odată ce treceţi de sala de aşteptare a trăsurilor, locul din care începe turul de vizitare în castel, plafoanele casetate prin întrepătrunderea grinzilor din lemn, pictura ornamentală şi figurativă reprezentâd motive florale şi animale, vitraliile, tâmplăria sculptată, balustradele sculptate în piatra, cele din fier forjat sau din lemn, pardoselile din dale de gresie decorativă sau parchetele originale cu intarsii vă vor încânta privirea şi vă vor potoli, într-o oarecare măsură, setea de cultură autentică românească.

Veţi fi dezamăgiţi când ghidul vă va spune că în perioada comunistă a fost folosit pe post de sanatoriu TBC şi multe picturi au fost acoperite, fie cu vopsea, fie cu faianţă. Îmbucurător este faptul că acestea încă se regosesc sub straturile de vopsea şi, cu fonduri de la Uniunea Europeană, actualii proprietari (o asociaţie de români, ruşi şi austrieci) vor demara lucrări de restaurare. La începutul anilor ’90, castelul a fost revendicat de către o nepoată a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, care l-a vândut unui român, iar acesta, la rândului lui, actualilor proprietari ce l-au introdus în circuitul turistic.

Nu vă aşteptaţi să găsiţi mobilier autentic în camerele castelului. Veţi rămâne dezamăgiţi. Veţi da peste canapele moderne, pe care îşi odihnesc pofta de cultură modernă invitaţii la diferite evenimente şi expoziţii ,ce sunt organizate aici.

Dacă, totuşi, veţi rămâne încântaţi, o veţi face datorită sălii de bal, unde, de jur împrejur, pe pereţi şi pe vitralii, veţi putea admira portrete şi blazoane ale unor familii înrudite cu familia Cantacuzino, precum Văcărescu, Băleanu, Catargi.

Complexul muzeal ce mai cuprinde, pe lângă castel, o bisericuţă de lemn, fântâni arteziene şi o grotă, poate fi vizitat în toate zilele săptămânii. Cum nu se ştie dacă castelul va fi restaurat treptat, închizându-se doar anumite camere, restul încăperilor rămânând accesibile turiştilor, vă recomand să îl vizitaţi cât mai repede. De asemenea, dacă veniţi dinspre Bucureşti, poate merită să faceţi un mic ocol până la Floreşti, unde puteţi vedea o altă capodoperă a familiei Cantacuzino, din păcate, azi în paragină: Palatul Cantacuzino de la Floreşti, cunoscut şi ca Micul Trianon, copie la scară a palatului Trianon din Versailles.

Rămânând în zona culturală, alte obiective ce pot fi vizitate sunt: casa scriitorului Cezar Petrescu, Biserica Domnească (copie redusă a mănăstirii Horezu), Casa Româno-Franceză şi Centrul Cultural „Aurel Stroe” (locul în care s-a desfăşurat expoziţia de miniaturi de arhitectură tradiţională, în ianuarie 2011), Mănăstirea Caraiman. Toate obiectivele sunt evidenţiate prin idicatoare turistice, aşa că nu aveţi cum să le rataţi.

Pe drumuri de munte

Legându-mă de a doua metaforă din titlul postului, nici nu cred că mai are rost să menţionez faptul că Buşteniul este un important punct de plecare pe diferite trasee montane, cu grad de dificultate de la scăzut la ridicat. Cel mai accesibil (chiar şi pantofarilor, cu menţiunea că la întoarcere nu-şi mai pot face freza în luciul pantofilor) este traseul Buşteni (zona telecabinei) – Cascada Urlătoarea (punct albastru), iar cel mai dificil este cel către Babele – Peştera prin Valea Jepilor.

Traseul dintre Babele şi Peştera îl puteţi imagina citind mica poezioară de aici. Cu telecabina puteţi ajunge foarte uşor la Babele, unde, pe lângă formaţiunile amintite, mai puteţi vedea şi Sfinx-ul. Nu bag mâna în foc că veţi putea trece în altă dimensiune odată ce găsiţi porţile energetice de pe platoul montan. 🙂

Alte trasee cu plecare din Buşteni sunt:

• Buşteni – Cabana Piatra Arsă prin Valea Urlătorilor (timp: 4 – 4 ½ ore, marcaj: triunghi albastru);
• Buşteni – Vf. Omu prin Valea Cerbului (timp: 5 ½ – 6 ore, marcaj: bandă galbenă);
• Busteni – Vf. Omu prin Poiana Izvoarelor (timp: 6 – 7 ore, marcaj: bandă roşie);
• Buşteni (Cămin Alpin) – Pichetul Roşu (timp: 3 – 3 ½ ore , marcaj: triunghi roşu);
• Buşteni – Cabana Gura Dihamului – Cabana Diham (timp: 2 ½ ore, acces: drum carosabil şi poteca, marcaj: triunghi albastru);
• Buşteni – Plaiul Munticelu – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Cabana Omu (timp: 6 – 7 ore, traseu accesibil vara, marcaj: triunghi roşu şi bandă galbenă);
• Buşteni – Poiana Coştilei – Pichetul Roşu – Cabana Mălăieşti (timp: 4 ore, traseu accesibil vara, iar iarna numai alpiniştilor şi schiorilor avansaţi, marcaj: triunghi roşu);
• Buşteni – Cantonul Jepi – Cabana Piatra Arsă (timp: 3 ½ ore, traseu accesibil vara, marcaj: triunghi albastru).

Pe cale rutieră, puteţia ajunge foarte repede în destinaţii ca Sinaia, Râşnov sau Bran.

Culturalizat, plimbat, dar şi cu burta plină

Dacă după atâtea vizite pe la obiective şi plimbări în traseu vi se face foame, puteţi încerca unul din restaurantele sau una din pizzeriile din oraş sau, pur şi simplu, puteţi admira Caraimanu din una din cafenelele moderne de pe marginea şoselei, pe dreapta, cum mergi spre Azuga, de exemplu, Cafe Blu (vis-a-vis de direcţia locală taxe şi impozite).

Nu pot să zic că am fost încântat de toate în care am intrat în scurta noastră escapadă, dar pot să spun că mi-a plăcut ciorba în pită de la Casa Ancuţei. S-ar putea să aveţi surpriza ca, în multe restaurante, să vă încânte privirea mâncărurile din meiu, iar la momentul comenzii chelnării să vă limiteze la ceafă cu cartofi prăjiţi.

Paradisul jocurilor de iarnă! Nici chiar aşa …

Nu pot să închei postul despre Buşteni fără să menţionez faptul că, an de an, staţiunea este gazda Campionatului Mondial de Escaladă pe Gheaţă, ce se desfăşoară la baza pârtiei Kalinderu, unde, anul acesta, a fost inaugurat şi parcul de distracţii dedicat sporturilor de iarnă.

Parcul de distracţii pune la dispoziţia turiştilor o instalaţie de sanie pe şine, pârtie pentru începători şi traseu de dat cu colacul :). Ce nu mi-a plăcut la acest parc de distracţii e faptul că pârtia dedicată începătorilor se termină fix în coada care se formează pentru datul în sanie, ceea ce poate duce la evenimente nefericite.

Accesul la sanie se face contra cost, 5 RON/persoană, urcatul pe pârtie cu banda rulantă costă 2 RON/persoană/urcare.

Pentru închiriat echipament încercaţi chioşcurile din aprorierea pârtiei. Noi am închiriat schiuri la 20 RON/toată ziua şi placă de snowboard cu 25 RON/toată ziua. Despre pârtiile din jurul Buşteniului puteţi citi aici.

O altă viziune asupra Buşteniului puteţi vedea pe blogul rezistenta.net.

~ ~ ~

Informaţii Utile

Gara C.F. Buşteni

Blvd. Libertăţii (DN1) (vis-a-vis de Casa de Cultură de la nr. 97 )
Buşteni, Jud. Prahova
Cod Poştal 105500
România (localizează pe harta Buşteniului folosind opţiunea Instituţii Publice şi Obiective Turistice)

Tel: 0244 322 040

Centrul de Informare Turistică Buşteni

Blvd. Libertăţii (DN1), Nr.174
Buşteni, Jud. Prahova
Cod Poştal 105500
România

Tel/fax: 0244 321 728

Kalinderu

Adresă web: www.centru-de-informare-turistica-busteni.page.tl
E-mail: infoturismbusteni@yahoo.com/primariabusteni@europe.com

Poşta Buşteni

Blvd. Libertăţii (DN1), Nr. 89
Buşteni, Jud. Prahova
Cod Poştal 105500
România (localizează pe harta Buşteniului folosind opţiunea Instituţii Publice şi Obiective Turistice)

Tel: 0244 321 646

Poliţia Buşteni

Blvd. Libertăţii (DN1), Nr.176
Buşteni, Jud. Prahova
Cod Poştal 105500
România (localizează pe harta Buşteniului folosind opţiunea Instituţii Publice şi Obiective Turistice)

Tel: 0244 320122

Spitalul de Urgenţă Prof. Dimitrie Gerota

Blvd. Libertăţii (DN1), Nr.69
Buşteni, Jud. Prahova
Cod Poştal 105500
România (localizează pe harta Buşteniului folosind opţiunea Instituţii Publice şi Obiective Turistice)

Tel: 0244 320 006

Salvamont Buşteni

Cabana Gura Diham (vezi şi infomontan.ro)
Buşteni, Jud. Prahova
România (localizează pe harta Buşteniului folosind opţiunea Instituţii Publice şi Obiective Turistice)

Tel: 0244 321 656 / 0728 289 430