Acest post este parte a campaniei Scrie România, ediția a 2a, o serie de posturi dedicate promovării României din punct de vedere turistic, promovare bazată pe evenimente trăite pe viu de bloggeri pasionați de călătorii.
După micul incident cu maşina de la Cetatea Histria, ne-am îndreptat către Cheile Dobrogei, prin Nuntaşi, Coagealac (DJ 226A) şi Târguşor, cu menţiunea că drumul dintre Coagealac şi Târguşor este un drum pietruit ce merge relativ în paralel cu calea ferată Medgidia – Tulcea, drum ce trece pe lângă rezervaţia naturală Gura Dobrogei. Undeva pe malul stâng al Vistornei, într-un abrupt calcaros jurasic s-au format de-a lungul timpului două peşteri frecventate de cei pasionaţi de speologie: Peştera Liliecilor (alt obiectiv ce face trimitere către numele lui Vasile Pârvan) şi Peştera La Adam. Cum nu ne-am putut opri să vedem măcar una din ele, mă mulţumesc să citesc despre ele şi să le trec pe listă pentru o ieşire viitoare. Pe carpati.org puteţi citi despre incursiunea unor pasionaţi de natură pe aceste meleaguri.
La intrarea în Târguşor, drumul se apropie din ce în ce mai mult de calea ferată de-a lungul căreia stau încă în picioare zidurile unui vechi turn de apă de la care se alimentau locomotivele cu aburi pe vremuri şi clădirea gării. Pentru a ajunge în Cheile Dobrogei am făcut la stânga după intersecţia în care drumul de piatră dă în DJ222. La dreapta se făcea tot un drum de piatră ce ducea la Peştera Casian şi mănăstirea cu acelaşi nume. Peştera Casian împreună cu Peştera Sf. Andrei sunt două dintre cele mai vechi lăcaşuri ale creştinismului pe teritoriul României. Pe acelaşi drum, la 4 km NE de Halta CFR Târguşor se găseşte situl arheologic Ester, aşezare şi necropolă datând din epoca medievală, perioada La Tene.
Revenind la traseul nostru, după ce am ieşit din Tărguşor, după câteva curbe am intrat în Cehile Dobrogei, întâmpinaţii fiind de departe de o cireadă de vaci ce păştea pe un deal mărginaş. Pe o întindere de aprox. 11.000 ha dai la tot pasul de abrupturi calcaroase acoperite de conifere şi arbuşti pitici, peşteri şi pajişti ce se întind între abrupturile ce străjuiesc DJ222, loc propice pentru păşunat şi picnic deopotrivă. Mihai a tresăltat când a văzut că zona a rămas încă curată ca urmare a acţiunii de ecologizare Let’s Do It Romania în zonă, acţiune la care a luat parte. În materie de vieţuitoare, zona Cheilor Dobrogei este declarată arie de importanţă avifaunistrică.
Echipa miscellanea.ro a fost şi ea prin această parte a ţării, aşa că nu ezitaţi să citiţi şi articolul lor dedicat Cheilor Dobrogei, abordate pe traseul dinspre Tulcea. Spre deosebire de noi care am făcut cale întoarsă prin Chei, ei au continuat drumul până dincolo de localitatea Cheia.
Ultimul obiectiv din partea de nord a Dobrogei a fost castrul roman Capidava pentru care am scurtat drumul prin cîmpul eolian de la Miresele, dar despre asta într-un articol viitor.
Pe parcursul excursiei în Dobrogea, cazarea și transportul au fost asigurate de Răzvan Radu, administratorul rețelei Cazare Constanta Mamaia.
~ ~ ~
Informaţii Uitle
Localizare:
N 44.48 | E 28.47
Căi de acces: