Ca orice altă informație și informațiile despre produsele sau serviciile turistice pot fi propagate prin intermediul mass-media, fie că vorbim de presa scrisă de specialitate, TV și radio, Internet (bloguri, video online, ghiduri turistice online etc.) și mediul mobil, fie de outdoor media.
Azi, spre deosebire de ultimii doi ani, viitorul travel media înseamnă mai mult decât blogging, social media şi mobile.
Au intrat în joc ecosistemele digitale ce îmbină mass-media clasică cu mass-media digitală: realităţi augmentate, televiziune interactivă, online etc.
Mai jos am redat câteva exemple de promovare turistică în aceste ecosisteme, în funcţie de mediile în care serviciile turistice îşi găsesc locul.

Outdoor media

Cine aude de outdoor media se gândește automat la panouri publicitare statice, bannere, afișaj stradal și așa mai departe. Da, sunt metode populare prin care agenții economici din turism se promovează: reduceri, oferte speciale, brand awarness, poziționare etc. Dar lucrurile nu se rezumă numai la asta.

QR Coduri şi Realitate Augmentată

La începutul articolului există o trimitere către un alt articol de pe blog în care se face referire la o metodă de integrare a codurilor QR în panourile publicitare stradale din zonele pietonale aglomerate (QR codul pe un panou menit să atragă șoferilor este sortit eșecului din start). Din punctul meu de vedere, zona aceasta nu este exploatată suficient de mult și nici neapărat bine, așa că metode de aplicare sunt multiple, singura problemă care se pune e ca situl folosit ca landing page să fie optimizat pentru mobil și optimizat pentru a face conversii direct de la fața locului.
Legat de realitarea augmentată am povestit în nenumărate rânduri pe blog. Brandurile din turism pot susține campanii de înfumusețare prin realitate augmentată a clădirilor istorice, tururi tematice sau, o idee pe care eu chiar aș dori să o văd în practică, muzee virtuale, vizibile doar pe telefonul mobil al utilizatorilor, pentru spațiile ce nu permit amenajarea unui muzeu propriu-ziu (vezi exemplul muzeului din stația de metrou Politehnică).
Nu știu dacă proiecțiile de video mapping (ca și proiecții 3D pe clădiri) își au loc aici, dar sunt o formă alternativă de promovare validă și în industria turistică. Biroul de Turism din Viena a avut astfel de proiecții în câteva capitale europene. Mai jos aveți o proiecție de videomapping pe Palatul Baroc din Timișoara.

Proiecțiile pot invita publicul la interacțiune fie prin interacțiune pe canalele social media, fie printr-o aplicație mobilă etc.

Panouri publicitare şi mobilier urban interactive

Ca să vă faceți o idee despre panourile publicitare interactive, vă fac o trimitere la clipul British Airways ce s-a viralizat săptămâna trecută.

Cum ar fi să vedem ceva asemănător pe ruta spre Aeroportul Internațional Henri Coandă, dar promovând una din agențiile de turism online de la noi la modul Următorul zbor spre Londra este la ora X. Tu ai fi putut fi unul dintre pasageri!, text urmat de un link scurt ce poate fi întipărit ușor atât în mintea șoferilor, cât și în mintea pasagerilor. Destinația s-ar schimba în funcție de orarul de zbor de pe aeroport, link-ul scurt la fel.
Sau, ca să nu ne împotmolim în ideea British Airways, imaginați-vă un la fel de ineractiv panou publicitar cu o componentă de computer vision integrată, astfel încât să recunoască mașinile de culoare galbenă cu firmament pe capotă. Astfel, una din multiplele companii de rent-a-car ce activează în zona București și-ar putea afișa un mesaj publicitar ce vizează pasagerii taxiurilor, la fiecare a 10 mașină galbenă care a trecut pe lângă panou.
Legat de mobilierul urban, acesta poate fi transformat într-un hotspot Wi-Fi, iar utilizatorii ce doresc să folosească Wi-Fi-ul pot fi îndemnați la interacțiune cu conturile social media ale unor branduri. Un exemplu recent este cel al brandului Doncafé.

Spoturi publicitare şi emisiuni TV

Spoturile publicitare și emisiunile TV sunt medii propice pentru plasarea de produse și, automat, interacțiune între branduri și consumatori prin intermediul noilor medii de comunicare.

Publicitate cross-platform

Săptămâna trecută, în cadrul evenimentului Future of Media, la care am participat în calitate de blogger ambassador, a fost lansată aplicația PamPam ce permite brandurilor să interacționeze cu consumatorii după ce aceștia vizionează reclame sau în timp ce vizionează emisiuni pe postul TV Prima.
Aplicația PamPam recunoaște coloana sonoră dintr-o emisiune și redirecționează utilizatorul într-un spațiu de interacțiune din cadrul aplicației.
De exemplu, emisiunea Cu lumea în cap ar putea beneficia de un spațiu de interacțiune în cadrul aplicației, unde telespectatorii pot interacționa cu sponsorii emisiunii, evident, agenții de turism, transportatori etc., ajungându-se chiar la contractarea pachetelor turistice descrise de multe ori în cadrul emisiunii.
Astfel, se intră cumva în zona second screen, din ce în ce mai întâlnită în publicitatea cross-platform, chiar dacă din punctul ăsta de vedere smartphone-ul ocupă locul 4 ca popularitate în rândul mijloacelor de informare preferate de utilizatori, conform unui studiu eResearch prezentat în cadrul aceluiași eveniment amintit mai sus.
Tot conform studiului eResearch, smartphone-­urile sunt prezente în 70% din gospodării și folosite de 63% dintre respondenți, asta ca să vedeți cam ce potențial este în această zonă.

Emisiuni interactive

În acest caz, interactivitatea este dată de media-box-ul ce aduce în casele telespectatorilor programele TV prin intermediul unui operator de cablu. Acestea presupun de la simple voturi, la scurte quiz-uri în cadrul emisiunilor cu temă de călătorii.

Clipuri video online

Clipurile video pot avea o altă dimensiune pentru actorii din turism ce vor să își promoveze unități de cazare, destinații în spațiu liber și așa mai departe. Utilizatorii nu vor mai fi limitați la cadrele pe care realizatorii clipurilor vor să le arate în special, aceștia vor putea explora zonele în toate direcțiile posibile prin gesturi, prin orientarea privirii și poziționarea corpului către punctul de interes. Tehnologia care permite lucrul acesta se cheamă tot video mapping, doar că are un alt înțeles, acela de acoperire video a unui traseu, a uni spațiu delimitat ș.a.m.d.
În clipul de mai jos aveți un exemplu de video mapping a unui traseu de ski.

De asemenea, conținutul de tip video on demand poate fi servit la orice oră din zi și din noapte utilizatorului și poate fi adaptat pentru interacțiunea cu acesta.

Aplicaţii Smart TV

Din eșantionul de 800 de respondenți care au participat la studiul eResearch, aproximativ 19% dețin un Smart TV, iar 15% din aceștia îl folosesc zilnic pentru a avea acces la știri și alte informații, alocând în medie 53 de minute pentru asta.
La fel ca și în cazul smartphone-urilor, și în cazul Smart TV-urilor, interfața touch devine tot mai utilizată, ca și interacțiune prin gesturi și voce. Astfel, Smart TV-ul devine un mediu propice pentru aplicații de călătorii, de la aplicații pentru rezervări și explorări virtuale, la aplicații de recenzii post-vacanță. Acestea vor fi corelate cu brandurile ce vor fi afișate în emisiunile pe care utilizatorii le vor urmări în viitor, tehnologia permițând utilizatorilor izolarea brandului din secvența de film oferită și interacțiunea cu acesta fie via unei aplicații proprietare, fie via unei aplicații de tip agregator, sistem de rezervări etc.

Concluzii

În ceea ce privește industria media, la finalul prezentării din cadrul Future of Media, Tudor Galoș a subliniat faptul că media va prelua un trend setat de Xbox/Kinect, acela bazat pe interacțiune naturală, recunoașterea vocii și recunoașterea virtuală. Odată cu entertainmentul, industria turistică se va schimba datorită tehnologiei și asta pentru că tehnologia va oferi opțiuni de explorare, ecranele și conținutul fiind conectate.
Foto: Metropolitan Transportation Authority of the State of New York, MTA_3903 via Flickr, Creative Commons Attribution