Skip to main content

Unde au pierdut startul startup-urile românești de carpooling?

autohop.ro, autohop.hu
Atunci când transferul auto pe distanțe medii și lungi nu îți e la îndemână cu mijloacele comune de transport (tren, autobuz etc.), fie că e vorba de timpul mare de tranzit sau de costuri, există întotdeauna soluția ocaziei, autostopului sau, mai adaptat zilelor noastre, carpooling-ului sau ride sharing-ului. Acum câteva luni, un startup unguresc, autohop.ro, și-a făcut loc pe piața serviciilor de carpooling din .ro.
Ce are în plus autohop.ro față de servicii ca 4inmasina.ro, cumasina.net sau autostopul.ro? În primă instanţă nimic deosebit, ca şi celelalte startup-uri româneşti de carpooling, autohop.ro e o platformă de mediere între şoferii care au locuri libere în maşină şi călătorii care trebuie să ajungă din punctul A în punctul B. Platforma autohop.ro vine totuşi în plus cu un Business Advisor în persoana Ralucăi Georgescu, cunoscută în online pentru proiecte ca koolhunt.ro (ex raluk.ro) sau Gala Premiilor e-Commerce.
Ca startup european, pus pe picioare de cei de la THE TRUST WORX KFT, Ungaria, ce vrea să se extindă în alte ţări europene, are nevoie de un om care cunoaşte piaţa. Întrebarea care se pune e ce piaţă? Piaţa platformelor de timp liber şi divertisment şi comerţ online? Puţin probabil. Să nu fiu înţeles greşit, nu contest calităţile de antreprenor online ale Ralucăi, ci încerc să îmi dau seama care ar fi următorul ei pas cu acest startup.
Dacă până acum serviciile româneşti de carpooling nu au reuşit să schimbe mentalităţi, cum o vă face autohop.ro? În ce direcţie va merge? Va da dovadă de viziune?
Citeam ieri o stire pe tnooz.com despre asocierea planificatorului rome2rio.com cu 2 servicii de carpooling. Aşa cum spuneam şi în cadrul #RDTC2014, mi-ar plăcea să văd astfel de asocieri şi la noi. Sunt atâtea servicii de măsurat distanţe în România şi alte servicii de planificare călătorii care ar putea integra inventarul platformelor de carpooling.
În concluzie, am să răspund la întrebarea din titlu. Startup-urile românești de carpooling au pierdut startul în momentul în care s-au promovat în jurul conceptului de autostop. Autostopul e ceva spontan, carpooling-ul e ceva planificat care presupune costuri inclusiv de partea pasagerilor. Se pare că autohop.ro a plecat pe picior greșit în aceeași direcție, cel puțin așa e promovat de presă (vezi trimiterea din subsolul articolului), ca o platformă de autostop virtual.
Sunt oameni care fac naveta zilnic pentru a ajunge la muncă, sunt studenţi care o dată pe lună sau cu altă frecvenţă se întorc acasă, în provincie, sunt oameni care pur şi simplu călătoresc la ocazie, pentru că le e mai la îndemână. Cu toate acestea ceva lipseşte din tot acest peisaj … felul în care cei vizaţi obişnuiesc să consume serviciile. Pentru ei se cheamă autostop şi e înrădăcinat în minte ca un serviciu aproape gratis şi nu neapărat un serviciu pentru care sunt dispuşi să partajeze costurile în mod egal sau mai mult de o bere din buzunarul lor.
Timotei Rad, autostopist aventurier, zice că aproximativ 500.000 de oameni fac zilnic autostopul în România. De la lansare, autohop.ro a reuşit să strâgă o comunitate de 5.000 de membri, şoferi şi pasageri. Acum, câţi sunt şoferi şi câţi pasageri nu ştim exact, cert e că publicul ţintă actual al autohop.ro e sub 10% din numărul autostopiştilor români, cu un comportament de consum ca cel amintit mai sus.
[via adevarul.ro]

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

0 thoughts to “Unde au pierdut startul startup-urile românești de carpooling?”

  1. Buna Petrus, multumim mult pentru feedback. Eu am fost implicata doar in calitate de Business Advisor pe zona de marketing. Daca te vei uita in experienta mea, vei vedea ca este o paleta mult mai larga decat cea citata de tine – include printre altele pozitia de Country Manager Allegro Group Romania/Naspers timp de 4 ani si proiecte precum Mercador.ro si Autovit.ro (classifieds online, deci apropiate ca model de autohop.ro), iar in trecut am lucrat in zona de agentie online in cel mai mare grup de comunicare – The Group, precum si 3 ani si jumatate in grupul NCH pe proiecte precum acasa.ro, ele.ro, unde am avut contact si cu alte modele de business.
    Nu cred ca intrarea autohop.ro pe piata din Romania inseamna o pierdere a startului pentru startup-urile romanesti, pe care eu una le sustin de ceva ani prin proiecte ca How To Web, Innovation Labs, Startup Live, Venture Connect si altele in care am fost implicata. Ca sustinatoare a antreprenoriatului, nu cred ca nationalismul ar trebui sa fie un criteriu esential.
    Nu stiu despre planurile de viitor ale Autohop.ro dar iti pot spune ca din experienta mea de consultanta pentru ei pe zona de marketing sunt o echipa tanara si foarte ambitioasa si planurile nu sunt unele de a importa un model din Ungaria pe piata din RO, ci de a construi aici o echipa locala, cat mai antreprenoriala posibil.
    Pentru orice alte informatii, te invit sa iei legatura cu mine mai departe.

    1. Bună, Raluca!
      Mulţumesc pentru vizită şi comentariu!
      De curiozitate, din perspectiva ta de om de marketing, unde ai plasat produsul, către ce public ţintă?
      Când am spus că startup-urile româneşti au pierdut startul, nu m-am referit la faptul că au făcut-o din cauza intrării autohop.ro în .ro, ci din prisma faptului că nu sau poziţionat cum trebuie pe partea de public, iar cele mai recente doar replică ce au fãcut alţii. Toţi au insistat pe autostop online, iar aşa cum zice şi Cristi mai jos, sunt concepte diferite, cu public diferit. Plus de asta, nu am observat nimic nou, nimic cu care să iasă în evidenţă în condiţiile în care există o grămadă de servicii concurente. Uite, de exemplu, ecodrum.ro, tot un serviciu european de carpooling, dezvoltat la Timişoara, a venit cu ceva nou pentru a spori încrederea utilizatorilor, sistemul de ticketing.
      Indiferent de unde sunt serviciile de carpooling despre care scriu, fie din Ungaria sau din altă ţară, pe mine mă interesează cum abordează piaţa de profil şi ce aşteptări au de la asta.

  2. Siteurile de carpooling vor avea drum lung până să ajungă să fie folosite în masă, din mai multe motive:
    1. Utilizatorii români o văd ca pe o noutate (ceea ce şi este) şi încă sunt sceptici. Toţi dau like-uri, le place ideea dar… nu practică. Există o lipsă de încredere justificată faţă de oamenii noi pe care i-ar intâlni la un drum, iar în societatea noastră unde țepele sunt la tot pasul, încrederea se oferă din ce în ce mai greu.
    2. Nu avem infrastructură pentru așa ceva. Dacă aveam autostrăzile din Vest poate era altceva, pentru că una e să mergi 5 ore lângă niște necunoscuți care întâmplarea a făcut să nu-ți fie simpatici și alta e să mergi doar 2,5 ore pe o autostradă. Treaba cu „e mai fun să mergi 4 în mașină” nu ține la români, ei fiind destul de posaci din cauza grijilor de zi cu zi și mai rar au chef de glume ușoare (eventual agramate) că deh, lumea-i mare.
    3. În România oamenii n-ar merge mai mulți în mașină ca să salveze mediul, văd că toată lumea se-mbată cu treaba asta. Nici pe departe. Omul merge cu autostopul pentru că n-are bani și nici prin cap nu-i trece că el în timpul ăla salvează un pic din mediu. Şoferii la fel, cei care caută autostopişti sunt cei care vor să salveze nişte bani din drumul ăla, n-au ei treabă cu mediul. Şi-atunci apare întrebarea: e rentabil să strângi pe un site nişte oameni cărora n-ai ce să le vinzi? Pentru că n-au bani? Nu zic că nu e „cool” ideea de carpooling, poate fi şi utilă pentru cei ce-o folosesc, dar în spate e un business care nici el n-are treabă cu mediul ci cu banii care trebuie recuperaţi în urma investiţiei. Apoi un eventual profit.
    4. Presupunând că n-am dreptate cu cele trei puncte de mai sus, mai rămâne o problemă: toate platformele au un match-ing precar. Toate! De ex:
    -un autostopist vrea să meargă de la Bucureşti la Braşov
    -un şofer merge de la Bucureşti la Ploieşti
    -alt şofer merge de la Ploieşti la Braşov
    Sistemele de acum nu fac match-ing între cei trei. Dacă ar face, ar exista mult mai multe conexiuni între autostopişti şi ar creşte gradul de utilizare al platformelor.
    Dar dezvoltatorii nu şi-au bătut capul cu asta. De ce? Pentru că dpdv tehnic e greu de făcut. Dar totuşi, de ce nu perfecţioneză sistemul? Pentru că nici ei nu vor să salveze mediul, ci doar să scoată bani din asta.
    Deci.. mai e mult până departe 🙂

  3. Dar pana la urma e legal autostopul? Multe voci spun ca nu, altii ca nu sunt probleme. Eu locuiesc in Braila si am serviciu in Galati (in jur de 20-25 de km), si la plecare ne unim 4 colegi si mergem pe rand, cate o saptamana cu masina fiecaruia si impartim costurile. Cand cate un coleg doi sunt in concediu, se intampla sa mai luam pe drum cate un brailean care lucreaza in Gl, la dus sau la intors. Intrebarea mea e, cu atatea legi stufoase si una mai amenintatoare ca alta, suntem in limita legii, sau o incalcam? 🙂 Un alt exemplu e al fratelui meu, care are o dubita cu 8 locuri, si care ne-a spus, mai in gluma mai in serios, ca nu ne mai putem baza pe el la drumetii comune, pt ca, cel putin teoretic ar exista posibilitatea de a fi santionat de autoritatile romane pt piraterie…

    1. Alex, la ce giganți de referi? 🙂 Pe lângă Uber, mai au intrat pe piață și cei de la BlaBlaCar, iar autohop li s-a alăturat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.