În urmă cu mai bine de o lună, am fost invitat la masa rotundă Tehnologia informaţiei şi comunicării – poartă de acces către noi perspective în turism, eveninent organizat de Universitatea Româno-Americană din Bucureşti. S-a discutat cu precădere despre turoperatori, agregatoarele de oferte turistice, GDS-uri, travel media (aplicaţii, motoare de căutare etc.) şi despre formatorii în turism.
La eveniment au participat reprezentanţi ai operatorilor din turism (agenţii, hoteluri etc.), reprezentanţi ai organizaţiilor de profil, bloggeri de călătorii/industrie, precum şi cadre universitare din cadrul RAU, care predau materii conexe industriei de turism.
Pentru a putea fi acolo unde e şi o mare parte dintre consumatorii de servicii turistice, adică online, turoperatori trebuie să îşi furnizeze pachetele turistice în sistemele de rezervări de tip B2B, la care au acces agenţiile detailiste. Acestea la rândul lor trebuie să faciliteze accesul potenţialilor consumatori la aceste servicii via siturilor lor dedicate. În România, comportamentul consumatorilor de servicii turistice este în continuare unul de tip ROPO – research online, purchase offline.
De asemenea, pentru a acorda potenţialilor clienţi o mai mare flexibilitate în alegerea pachetelor turistice, turoperatorii pot apela la sisteme de rezervări conectate la diferiţi furnizori de servicii turistice, astfel încât clienţii să opteze pentru un hotel mai aproape de preferinţele lor, pentru un zbor la ore mai convenabile etc.
În această privinţă un cuvânt de spus l-au avut şi operatorii de unităţi de cazare, care, deşi sunt de acord cu adoptarea mai multor canale de distribuție, alegerea acestora e direct legată de politica tarifară şi administrarea inventory-ului. Evident, pentru o bună gestionare, aceşti operatori au nevoie de un channel manager.
Aceştia au de ales între GDS-uri, OTA – agenţii de turism online, platforme B2C de genul Agoda, booking.com etc.
Operatorii de unități de cazare care funcționează pe principiul captive client sunt dependenți de turoperatori (ex. hotelurile de pe litoralul turces).
În România, operatorii de unități de cazare care nu își permit niciuna din soluțiile de mai sus preferă listarea unităților de cazare în cataloage online.
CITEȘTE ȘI: Lista cataloagelor online cu unități de cazare din .ro
Următorul subiect dezbătut a fost legat de utilitatea agregatoarelor de oferte turistice (soluții de tipul business to supplier). În funcţie de complexitatea acestora, putem vorbi de agregatoare turistice dedicate agenţiilor mici de turism care nu îşi permit platforme tehnologice, agregatoare alimentate manual cu ofertele acestora de către un responsabil din partea agenţiei sau de agregatoarele destinate agenţiilor mari de turism, agregatoare care primesc conţinut de la furnizori prin feed-uri XML şi chiar permit o dinamică a preţurilor. Puteți observa acest lucru în cazul agențiilor de turism online care vând bilete de avion, meta-search-urilor etc. Pus în situația de a explica cum aș întâmpina un asemenea fenomen, am fost oarecum încurcat întrucât nu am cumpărat niciodată bilete de avion după o îndelungă monitorizare, astfel încât prețul să fluctueze, și întotdeauna am cumpărat de la agenții pachete prestabilite (city-break-uri). Am încercat eu o abordare, dar aceasta ținea mai mult de sezonalitatea serviciilor turistice decât de dinamica prețurilor.
Printre ultimele subiecte dezbătute s-a numărat importanța social media și a blogurilor în promovare serviciilor turistice. Nu am să vă plictisesc foarte multe pe partea de social media și blogging pentru că am tot discutat aici, pe blog, despre acestea subiect, așa că vă fac trimitere către articolele pe care eu le consider relevante, subiectele fiind dezbătute și în cadrul mesei rotunde.
CITEȘTE ȘI:
- Fac agențiile de turism social media sau sunt doar prezente în acest mediu?
- 8 greșeli majore în promovarea turistică cu ajutorul social media
- Blogul: noua comunicare între turişti şi agenţie
Legat de bloguri, Florin de la drumliber.ro a ridicat problema veridicității lucrurilor pe care bloggerii le expun, moment în care a fost adus în discuție și fostul sit rotur.ro, care se voia o sursă completă și veridică în materie de promovare turistică a României. De aici, discuția s-a mutat pe zona soluțiilor online de transport multimodal, soluții care lipsesc pentru moment din online-ul românesc, distanțele de parcurs în interes turistic pe teritoriu țării presupunând schimbarea a multiple mijloace de transport de care mulți nu știu.
Întorcându-ne în zona conținutului pe blogurile de turism, s-a pus problema cum poate acesta ajuta agențiile de turism. Din punct de vedere branding, evident. Și iar m-am trezit vorbind din viziunile pe care le am, și iar mi s-a reproșat că vorbesc în necunoștință de cauză, pe motivul că o aplicație mobilă de conținut poate ajunge la 30.000 EUR. Da, cineva a încurcat subiectele ce se dezbăteau la momentul respectiv. 🙂
Cât despre formarea specialiștilor în turism online, eu unul nu am nimic de zis. S-a discutat pe parcursul dezbaterilor despre sezonalitate, randament și instituții acreditate să facă acest lucru. Cât pentru studenții care caută să aprofundeze turismul online și nu știu de unde să înceapă, recomandările mele se găsesc în câteva articole pe blog.
CITEȘTE ȘI:
