Probabil mulți dintre voi își mai aduc aminte că, pe la începutul anilor 2000, era mare febră cu explorarea urbană, în special a forturilor din jurul Bucureștiului. Forumurile, ce pe atunci țineau loc de rețele social media, erau pline de topicuri dedicate forturilor din jurul Bucureștiului, cu planuri de explorare sau impresii.

De atunci, o singură dată am avut tendința de a vizita un fort, pe cel de la Ștefănești, în tura de bicicletă prin Tunari, tendință eșuată de altfel. Unde mai pui că nici nu mă documentasem temeinic, că nu eram ferm convins că voi ajunge acolo. Și chiar de ajungeam, ajungeam degeaba, fortul e proprietatea lui Becali și nu e accesibil publicului. Ce e de reținut despre acest fort e că este un fort acvatic, intrarea în fort fiind blocată de un lac permanent peste care exista un pod retractabil.

Dar cum internetul face lumea mai mică, între timp l-am cunoscut pe Andrei, geograf de meserie, care, pe fondul promovării primei sale cărți, Arhiva de geografie, vol. I, organizează tururi pietonale prin București și ture prin împrejurimi, așa cum a fost și tura la Fortul X Leurdeni.

Contextul istoric al centurii de fortificații

În caz că vreți să săriți peste această parte din articol, urmăriți documentarul video de mai jos, după care mergeți direct la partea din articol dedicată turei la fort.

Înainte de a vă vorbi despre fort, vreau să vă fac o scurtă introducere a ceea ce ar fi trebuit să fie un sistem de fortificații fără egal, un sistem care ar fi schimbat poziția României în materie de politică militară.

18 forturi militare de apărare şi tot atâtea baterii formează centura de fortificaţii a capitalei. Proiectul centurii de fortificații a fost gândit de arhitectul și inginerul militar belgian, generalul Henri Alexis Brialmont, la cererea Regelui Carol I, construcția centurii de fortificații începând în anul 1894. Henri Alexis Brialmont a proiectat și fortificaţiile oraşelor Liege, Namur și Anvers.

Pe interiorul centurii de fortificații au fost construite o cale ferată și o șosea ce uneau forturile, legătură cu rețeaua publică de cale ferată făcându-se în zona gării Chitila.

În prezent, fortificaţiile sunt fie în administrarea unor investitori privaţi, fie sunt parte a unor unităţi militare sau în posesia administraţiilor locale.

Tura către Fortul X Leurdeni

Într-o duminică dimineață însorită de aprilie, aproximativ 100 de oameni s-au întâlnit la gura de metrou Anghel Saligny pentru a merge în tura de cunoaștere a unei mici părți a centurii de fortificații a Bucureștiului. O adunătură de oameni aș putea spune complexă, care fani ai stilului de viață militar, care fani ai scenelor de reenactment, care membri ai diferitelor cluburi ecoturistice sau montaniarzi echipați pentru drumeție sau pur și simplu oameni care voiau să își umple cumva ziua, fie obișnuiți ai turelor organizate de Andrei, fie la prima tură de acest gen.

Ne-am mobilizat undeva spre ora 11 într-un interminabil șir indian neregulat, pe alocuri ca o linie punctată, și-am traversat satul Cățelu, cu direcția Glina și apoi Fortul X Leurdeni.

Amenajarea Râului Dâmbovița pentru navigație

Am făcut o scurtă pauză în zona în care ar fi trebuit să fie portul Glina pentru a admira lebedele de pe luciul de apă de la ieșirea Dâmboviței din București și pentru o scurtă trecere în revistă a mărețului proiect de conectare a Bucureștiului la Dunăre, pe cale navigabilă.

Astăzi încă sunt vizibile cheiurile de acostare, bazinul portuar și platforma portului Glina. Mai multe detalii despre amenajarea Râului Dâmbovița pentru navigație, în această lucrare de specialitate.

Cum se ajunge la Fortul X Leurdeni

De aici am pornit într-o plimbare atipică pe marginea șoselei de centură a Bucureștiului până în satul Glina.

Dacă vreți să evitați mersul pe marginea șoselei de centură, puteți lua microbuzul București – Glina, din apropierea stației de metrou Nicolae Grigorescu. O călătorie costă ~ 3 lei.

Aici, am deranjat din rutina lor câinii localnicilor, ce ne lătrau pe după garduri și-am activat pe alde gură-cască într-o scenă bengesciană, în care puneau întrebări de genul ‘da’ de unde sunteți?’, deschideau paranteze, încercând să stoarcă tot scenariul prezenței noastre pe acolo, și intrau la bănuieli, dând-o în glume cum c-au fost invadați de imigranți.

În febra contactului cu civilizația de la o aruncătură de băț de la ultima stație de metrou din București, cei ce coordonau grupul au ratat ulița, pardon, strada (Strada Revoluției) ce dădea în câmp, în drumul ce merge spre fort. Bun prilej să reactivăm iar curiozitatea localnicilor care nu se mai dădeau duși de pe marginea tradiționalului șanț de pe marginea șoselei.

În cele din urmă, am nimerit pe drumul potrivit, iar la marginea satului ne-am izbit instant de calitățile de gospodar ale primarului. Moloz și deșeuri de toate felurile formau centura de fortificații a satului Glina. Noroc că peisajul se schimbă destul de rapid cu lanuri de grâu de un verde intens, ce contrastează cu galbenul lanurilor de rapiță.

Fortul X Leurdeni

Nu după mult timp, după primul lan de rapiță ce ne-a ieșit în cale, am făcut dreapta pe un drum de pământ ce ducea fix în contraescarpa fortului, malul de pământ dinspre inamic, nu înainte de a ne strecura printr-o pădurice de arbuști.

Fortul X Leurdeni se află în apropierea șoselei de centură a Bucureștiului, între satele Glina și Popești-Leordeni, la vreo oră de mers pe jos de la bateria 9 – 10, cam 4 km, baterie în care, cu mulți ani în urmă, s-au desfășurat acțiuni sub eticheta zona autonomă temporară. Este singurul fort din centura de fortificații a Bucureștiului situat așa departe de o baterie.

Este un fort de tip 3, ca majoritatea forturile din centura de fortificații a Bucureștiului, un fort în formă trapezoidală, fără reduit(fortăreață autonomă de refugiu în cadrul altei fortărețe), mult mai mic decât în planurile inițiale datorită resurselor limitate alocate, dar adaptate la noua tehnologie militară, mai exact făcut să reziste obuzului torpilă.

Intrați în păduricea de arbuști, ne-am așezat la coada ce se formase înainte de a coborî spre spărtura din peretele zidit al contraescarpei. Panta spre gaura din perete e destul de abruptă și poate deveni alunecoasă după ploaie, așa că e indicat să aveți încălțări adecvate. Gaura din contraescarpă dă în galeria de contraescarpa, lungă și cu hublouri prin care mai pătrunde lumina.

La un moment dat, din această galerie se desprinde, la dreapta, o galerie în scări prin care se coboară într-un tunel inferior ce duce în fortul propriu-zis și spre intrarea principală.

Pentru a nu încurca circulația în interiorul fortului ne-am grupat în fața acestuia, între intrarea în fort și escarpament, unde ni s-a făcut o introducere în istoricul centurii de fortificații a Bucureștiului, după care fiecare a fost liber să exploreze fortul.

La nivelul inferior, fortul este străbătut de un culoar de acces pe tot perimetrul acestuia, culoar ce este întretăiat de alte două galerii în semn de cruce. Între galerii, la nivelul solului pot fi observate tunele înguste cu rol de ventilație a fortului.

De la acest nivel se urcă și către bastioanele laterale în care erau plasate tunurile. Prin exterior, am reușit să urc pe bastionul din stânga intrării cum te uiți la fort.

La nivelul superior, din galerii se iese în zonele în care erau plasate turelele exterioare, acum aglomerate de grămezi de crăci.

Dacă sunteți mai slabi de înger, frigul și întunericul din interiorul fortului s-ar putea să vă reproducă în minte scene din filme ca The Cave, dar cum fortul e frecventat de destui curioși și jucători de paintball eu zic că nu e cazul să vă panicați.

La fel ca și în cazul celorlalte forturi, armamentul din Fortul X Leurdeni a fost mutat în 1914, o dată cu începerea Primului Război Mondial, în capetele de pod de la Cernavodă.

După ce ne-am satisfăcut curiozitatea ne-am regrupat în afara fortului și ne-am îndreptat spre Glina, unde am ars-o hipsterește la o crâșmă – magazin mixt de la șosea cu bere la 0.33 l sau la litru. 🙂

Dacă vreți să participați la ture similare, vă recomand să urmăriți pagina de Facebook a lui Andrei, Geograf Andrei Ionel, și să vă abonați la evenimentele sale.