Cea de-a V ediție a eTravel Conference a avut loc pe 26 octombrie, la Ramada Bucharest Hotel, și a adus la un loc antreprenori și specialiști din din piața de turism online locală și nu numai, din agențiile de turism, din hoteluri, dar și din zona de marketing și comunicare.
Un panel interesant a fost cel dedicat provocărilor și oportunităților în industria de turism locală, invitați fiind Lucian Boronea, Accent Travel & Events, Dragoș Anastasiu, Eurolines Group, Antonio Nițu, Aerotravel Lufthansa City Center, Remus Vișan, Paravion, Claudiu Vrânceanu, Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și Călin Ile, Federația Industriei Hoteliere din România.
Despre provocările și oportunitățile în ceea ce privește turismul din România au scris colegii de la turismmarket.com, iar despre starea pieței locale de turism online și provocările în turismul online din .ro puteți citiți în cele ce urmează.
Am să încep prin a reda câteva observații personale pe care le-am făcut cu ocazia jurizării, printre altele, categoriei site-uri de agenție de turism non OTA și am să încerc să corelez cu cele discutate în cadrul panelului.
Piața de turism online din România
Conform datelor oferite de Remus Vișan, în 2016, industria locală de turism online a înregistrat o creștere de 30-40% față de anul 2015 și încă se mențiune la 1/3 din valoarea pieței de turism locale evaluată la 4.5 miliarde lei. Este o estimare grosso modo pe baza informațiilor din piață corelate cu evoluția pieței de turism din România.
Agențiile de turism online care își dispută piața locală de rezervări turistice online sunt Vola.ro, Paravion, Esky, Tripsta și Flygo. Primele trei agenții de turism online locale concentrează peste 77% din achizițiile făcute de turiști în mediul online, creștere confirmată și de către Lucian Boronea.
Experiența utilizatorilor și comportamentul ROPO
Dezvoltatorii de soluții web pentru agențiile de turism și webmasterii care se ocupă de optimizare site-urilor de agenție ar trebui să realizeze că e 2016, aproape 2017, iar fonturile au un impact major în experiența utilizatorului pe site. Nu trebuie să mă credeți pe mine, trebuie să vă uitați doar la piața de profil și la trenduri, în condițiile în care, conform celor declarate de Remus Vișan, e perimat să mai vorbim de offline vs. online, totul pleacă din online, offline făcându-se tranzacțiile cash.
Dragoș Anastasiu a confirmat acest lucru cu date din piață, 95% dintre cei interesați de servicii turistice făcând research online înainte de a lua o decizie. Da, știu, ne lovin de comportamentul ROPO (Research online, purchase offline).
În condițiile în care se fac, în medie, 50 de căutări per destinație, organizarea site-ului de agenție și felul în care e afișată informația (design, formatare text etc.) trebuie să convingă utilizatorul să rămână pe site, în primă instanță.
O greșeală pe care am remarcat-o la unul din site-urile de agenție non OTA era nealinierea acestuia la taget-ul său – site de agenție cu pachete pentru seniori cu text foarte mărunt, greu de citit de oamenii cu ochii sănătoși, d’apăi de cei în target.
Am fost plăcut surprins să constat că peste 50% dintre site-urile analizate au o versiune de mobil sau design responsive.
Identificarea potențialilor clienți
Așa cum bine menționa Antonio Nițu, în ziua de azi agențiile de turism, indiferent că vorbim de cele offline sau de cele online, se confruntă cu un volum de date imens, lucru ce le forțează să se adapteze mai devreme sau mai târziu din punct de vedere tehnologic. Din acest motiv, agențiile de turism trebuie să se focuseze cât de mult pot pe conversii, pe colectatul datelor despre utilizatori pentru a le putea oferi acestora serviciile pe care și le doresc sau pentru ai convinge într-un final să facă o conversie.
Vestea tristă, conform datelor făcute publice de către Mihai Dumitru, TravelAds, e că 90% din audiență nu convertește, iar site-urile de agenție non-OTA sunt și mai mult impactate, având în vedere faptul că au doar statut de surse de informare, fără posibilități de rezervări în timp real. Singura soluție e ca acestea să se focuseze pe micro-conversii, pe plasarea de cookies-uri, astfel încât să poate face campanii pentru a-și aduce clienții în agenție.
Securitatea datelor cu caracter personal
Așa cum menționa Lucian Boronea, tehnologia pune presiune pe furnizori, drept pentru care, așa cum menționam și mai sus, acestea trebuie să se adapteze. Pașii mici sunt și ei foarte importanți.
De exemplu, atât timp cât pe site-urile de agenție non OTA există posibilitatea de logare pentru a vedea situația într-un program de loializare sau de a trimite o cerere de ofertă via un formulare de rezervare sau posibilitatea de logare într-un program pentru partenerii agenției, e clar că date sensibile pot fi compromise la comunicarea dintre site-ul agenție și server-ul care-l găzduiește. Acest lucru poate fi evitat prin implementarea unui protocol de securiatate în transmiterea datelor, un certificat SSL fiind destul de accesibil. Ca procesatori de date cu caracter personal orice agenție de turism cu prezență online ar trebui să își pună această problemă. E suficient ca administratorii site-urile de agenție să se uite la frecvența și tipul fraudelor online ce vizează industria turistică ca să își dea seama la ce se expun, dacă nu își iau măsurile de protecție secundare.
Fraude online
Agențiile de turism ce funcționează și în regim de OTA sunt și mai expuse fraudelor online. La nivel european, fraudele înregistrează creșteri considerabile datorită site-urilor de booking ce apar peste noapte. Dacă brand-ul nu e cunoscut, iar certificatul de securitate lipsește, sunt destul de mari șansele de a avea de a face cu un site fantomă. Certificatul digital e un criteriu de credibilitate în ziua de azi.
CITEȘTE ȘI: Fraude online în turism și cum se pot proteja firmele din industrie de acestea
Pentru a combate fraudele la nivel european s-a adoptat o directivă europeană de control, România având cea mai mare expunere la nivel de U.E. Mai exact, sunt 52% șanse ca o dată pe an agențiile să nu poată emită bilete de avion datorită reglementărilor.
De asemenea, în ceea ce privește implementările de tehnologie, Antonio Nițu a ținut să precizeze că acestea sunt acoperite doar prin volume și anume prin disponibilitatea pachetelor către destinații populare în rândul românilor: litoralul românesc, munte, Grecia, Spania, Italia etc.
Oportunități pentru industria locală de turism online
În această privință, cel mai vocal a fost Remus Vișan, puctând următoarele:
- Creșterea în popularitate a Travel Market Places, platforme ce aduc la un singur loc companii aeriene, agenții, transportatori, alți furnizori de servicii turistice, subliniind faptul că agențiile de turism din România au un suport extraordinar spre deosebire de alți jucători din regiune, lucru ce le poate fi de ajutor în acest context.
CITEȘTE ȘI: eMag anunță parteneriatul cu paravion.ro
- Creșterea focusului pe ancillaries (servicii auxiliare, precum viteza de încărcare a site-ului, posibilitatea de a plăti online, posibilitatea de a cumpăra asigurări de călătorie de pe același site de pe care se cumpără pachetele turistice.
- Agențiile de turism online tind către online meta retail, redirecționare pe sistem de afiliere către concurență.
- Atenție sporită la impactul pe care îl are mediul mobil asupra turismului; unele agenții de turism din afară se transformă în mobile travel agencies.
- Deschiderea autorităților (ANT, în context) către proiecte de promovare a României în colaborare cu facultățile de profil din țară, dând exemplul inițiativei Atelierele Paravion.
Lucian Boronea l-a completat, adăugând oportunităților din piață campaniile comune de promovare a României în regiune cu ajutorul Expedia, Rayan Air, Blue Air (80% dintre românii care călătoresc, călătoresc în România).
Dragoș Anastasiu a mizat pe dezghețarea relațiilor dintre furnizorii de servicii și agențiile de turism, cu direcție către hotelieri în special.
De asemenea, întrucât la nivelul nișei de business travel, pe piața locală există relativ puține platforme de booking, aceasta poate fi o direcție ce merită exploatată.
Digitalizarea industriei turismului prin social sharing economy
În privința digitalizării industriei turismului, Dragoș Anastasiu susține o reformare a industriei în condițiile în care servicii de social sharing precum Flixbus (transport pe distanțe lungi), Airbnb (cazare) și Uber (ride sharing) acaparează din ce în ce mai mult piața, suflându-le afacerilor din turism clienții de sub nas. Și acest lucru se întâmplă pentru că industria turistică trăiește încă într-o zonă de obiceiuri care nu mai au de a face cu ce se întâmplă în piață astăzi.
CITEȘTE ȘI: Cât de digitalizat este turismul românesc
Prezența online a hotelurilor din România
Conform lui Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România, 90% dintre hotelurile independente din România nu au un booking engine.
46% din vânzările de camere din hoteluri în România, în 2015, s-au făcut online, din care majoritar sunt vânzările hotelurilor de lanț, în special prin third parties.
Lanțurile internaționale se focusează pe rezervările directe prin dezvoltarea programelor de loialitate; situație concretă: 20% dintre clienții Holiday Inn de pe booking.com au migrat către rezervările direct după ce lanțul hotelier a investit în programul de loialitate.
CITEȘTE ȘI: Hotelurile independente din România și prezența în mediul mobile
Ce fac turiștii români online?
Atunci când nu caută pachete turistice sau, separat, cazare și transport online, românii caută informații despre restaurante și activități, în special de pe mobil, fiind responsabili cu 37% din numărul vizualizărilor asupra conținutului despre România, conform datelor Tripadvisor.
CITEȘTE ȘI: Utilizarea dispozitivelor mobile în România și impactul asupra turismului
De asemenea, în materie de destinații de vacanță, aceștia sunt interesați în proporție de 16.5% de Grecia, 11.9% de Italia și 7.9% de Spania.
În ceea ce privește destinațiile domestice, românii sunt interesați, fix în această ordine, de București, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu.
Mai multe despre datele Tripadvisor legate de conținutul specific țării noastre puteți citi în articolul Cristinei Stoica de la valizacucalatorii.ro.
Autorul blogului turism20.ro este blogger partener al evenimentului.
