Skip to main content
Cetatea Fagarasului, Tara Fagarasului, Fagaras

Turiști de week-end prin Țara Făgărașului

În zona Făgăraș am ajuns prima dată cu ocazia primei ediții In Transylvania, apoi tot un eveniment m-a adus aici, de data asta mai restrâns și mai personal, ocazie cu care am zis să profităm de un weekend prelungit și să vizităm Cetatea Făgărașului și Mănăstirea Sâmbăta.

Cetatea Făgărașului

Cetatea Fagarasului, Tara Fagarasului, Fagaras

Deși mai tranzitasem Făgărașul, nu reușisem să opresc să vizitez și cetatea, așa că am profitat de acest week-end cu familia. Cetatea se găsește ușor, în centrul orașului, și este deservită de o parcare relativ încăpătoare. Noi am vizitat cetatea în 2017, într-o joi sau vineri din luna mai, nu mai țin minte exact, când nu era așa aglomerat, nefiind nici ziua cu cele mai multe vizite, nici sezonul potrivit (luna mai).

Temelia cetății a fost pusă la început de secol XIV, pe locul unei foste fortificații din pământ și lemn, iar printre conducătorii care s-au perindat pe aici se numără Ștefan Mailat, Mihai Viteazul și Zsuzsanna Lorántffy.

Mihai Viteazul a dăruit cetatea soției sale, Doamna Stanca, motiv pentru care, în apropierea cetății, ai să dai de statuia acesteia.

Cetatea Fagarasului, Doamna Stanca

Pe lângă funcția de apărare împotriva incursiunilor tătarilor și otomanilor, cetatea a servit de-a lungul timpului și ca reședință a principilor Transilvaniei, temniță pentru iobagii ce se răsculau, cazarmă austriacă, închisoare militară, reședință episcopală.

Datorită importanței pe care o avea în regiune, locuitorii satelor din jurul cetății erau obligați să prea acesteia materiale, orătănii, să presteze munci în folosul cetății sau să se înroleze la oaste.

În perioada comunistă, 1948-1960, Cetatea Făgărașului a servit ca închisoare pentru oponenții sistemului comunist din Țara Făgărașului, fiind una din închisorile Gulagului românesc. Pentru a comemora memoria martirilor atrocităților comuniste a fost special amenajată o încăpere în incinta cetății.

Cetatea Fagarasului, Temnita

Biletul de intrare îți permite să vizitezi atât curtea exterioară a cetății, cea dintre zidurile de apărare și cetatea propriu-zisă, curtea interioară și interiorul cetății, plus Muzeul Țării Făgărașului.

Dacă 15 lei biletul de vizitare ți se pare mult, te poți mulțumi cu o plimbare în jurul cetății, dincolo de curtinele (zidurile de apărare) cu bastioane și șanțul de apărare cu apă. Îți poți aduna gândurile pe băncile dispuse pe aleea ce înconjoară lacul, îți poți lăsa copiii să arunce cu pietricele în lac sau poți admira lebedele cu cap negru ce au fost încartiruite acolo. Dacă vizitezi curtea exterioară a cetății cu copiii după tine, pregătește-te să-i cari în brațe, căci aleile sunt din piatră sfărâmată (clibură), iar împinsul căruciorului este anevoios.

Traseul din curtea exterioară pune accent pe turnurile cetății, în dreptul fiecăruia fiind câte un panou informativ.

Vizita începe la Turnul Temniță, construit în secolul al XVI-lea și ca temniță a cetății și a Țării Făgărașului. Între 1948 – 1960 a fost transformat în închisoare comunistă.

Cetatea Fagarasului, Turnul Temnita

Cetatea Fagarasului, Turnul Temnitei

Cetatea Fagarasului, Temnita

Urmează apoi Turnul Thomory, numit așa după primul căpitan al cetății, Paul Thomory. Turnul a servit drept pivniță și drept locuință a demnitarilor cetății.

Cetatea Fagarasului, Turnul Thomory

Următorul pe traseu este Turnul Roșu (Turnul Donjon), primul turn al cetății și cel mai înalt din cetate, ce a fost folosit drept pivniță, cameră de tezaur, locuință a principilor, birouri de vară ale principilor, dar și ca punct de observație.

Cetatea Fagarasului, Turnul Donjon, Turnul Rosu

Turnul Negru închide cumva latura vestică a cetății, fiind folosit ca spațiu de trecere către grajduri, de depozit și de “Casa Doamnei”.

Cetatea Fagarasului, Turnul Negru, Casa Doameni

În timpul domniei lui Ștefan Mailat, între Turnul Negru și Turnul Temniță a fost construit un turn de avanpost de tip barbacană.

Cetatea Fagarasului, Turnul Pestrit

De mai bine de un an, se poate vizita Turnul Roşu, Turnul Temniţă, dar şi fosta Cramă a fortăreţei. Vizitarea cetății se face în sensul acelor de ceas, punctul de plecare fiind Turnul Temniță, ce a servit ca închisoare în perioada comunistă, și se continuă cu Muzeul Țării Făgărașului.

Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat

Cetatea Fagarasului

Aici (în muzeu) poți vedea inclusiv o Fecioară de Fier, un instrument de tortură numai bun inclusiv pentru politicienii ce ne conduc în ziua de azi. Turnul Temniță se vizitează separat de restul cetății, accesul în cetate facându-se prin curtea interioară.

Fecioara de Fier, Cetatea Fagarasului

Înainte de a începe să o vizitezi, va trebui să-ți pui protecții de plastic peste pantofi, căci vei calca în picioare marmure, gresii și parchete de patrimoniu sau restaurate.

Muzeul Tarii Fagarasului

Tot într-unul din turnuri poți vedea Sala Tronului, unde mobilierul este o replică autentică a celui din perioada renascentistă.

Practic, vizitând Muzeul Țării Făgărașului faci o incursiune în istoria acestuia. Vei avea ocazia să treci prin domenii ca arheologie, istorie medievală, istorie modernă şi arme (în Turnul Donjon) sau etnografie: ceramică, ţesături, port popular, interior ţărănesc, icoane etc.

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Tarii Fagarasului

Cum noi am vizitat cetatea în cursul săptămânii, n-am avut ocazia să vedem schimbarea gărzii, un spectacol ce recrează atmosfera medievală din incinta cetății, acesta are loc sâmbătă și duminica de la ora 11:00.

Dacă vizitezi cetatea împreună cu copiii, iar aceștia nu sunt impresionați de ce are aceasta de oferit, nu fi dezamăgit, în apropierea cetății, vis-a-vis de Catedrala Sf. Ioan Botezătorul, există un loc de joacă cu o instalației ce imită o cetate, atracție mult mai de interes pentru copii. Rezervă-ți și pentru aceasta în jur de o oră.

Unde mănânci în Făgăraș?

După tot periplul prin Cetatea Făgărașului și Muzeul Țării Făgărașului, foamea îți va da cu siguranță ghes. În jurul cetății sunt câteva opțiuni în materie de restaurante și terase cu rating bun pe Google Maps. Noi am mers la Restaurant Bulevard, în apropierea locului de joacă, pe B-dul Unirii 1A.

Restaurant-ul funcționează în incinta hotelului cu același nume și are inclusiv o terasă descoperită pe vreme frumoasă, cu o fântână arteziană în centru, element decorativ pe care s-ar putea să-l încadrezi la kitsch.

Judecând după oamenii care se perindau pe acolo e preferat inclusiv de localnici. Nu te aștepta la cine știe ce specialități în meniu. Poți opta între pizza, paste, salate sau cărnuri la grătar sau pane.

Eu, unul, am fost dezamăgit de coastele la grătar. Mi le imaginam pregătite cu vreun baiț special, dar au venit pur și simplu trase în tigaie, nimic special.

Dacă ești suficient de relaxat, ai să treci ușor și peste atitudinea personalului, plictisit și fără experiență în lucrul cu clienții.

După masă te poți plimba pe străduțele din jurul cetății pentru a admira casele în stil arhitectural românesc.

Restaurant Bulevard

Terasa, Restaurant Bulevard

Terasa, Restaurant Bulevard

Terasa, Restaurant Bulevard

Terasa, Restaurant Bulevard

Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus

Manastirea Brancoveanu, Manastirea Sambata de Sus

Cum zona Făgăraș, inclusiv orașul în sine, are o însemnătate anume din punct de vedere spiritual, poți vizita fie mănăstirile din oraș, fie poți da o fugă până la Mănăstirea Sâmbătă de Sus, mănăstire ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea a fost ridicată în secolul XVII-lea de către, ctitor fiind Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea a fost bombardată în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal, și reconstruită la începutul secolului XX și sfințită în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihai I.

Ia aminte că este un loc de pelerinaj atât pentru cei din zonă, cât și pentru turiștii ce vin în Stațiunea Sâmbăta de Sus sau din zona Făgărașului, așa că trebuie să fii răbdător în toată forfota din jurul mănăstirii și agitația din interior. Există o parcare la intrarea în curtea mănăstirii, dar s-a dovedit că devine neîncăpătoare la un moment dat.

Curtea mănăstirii este ordonată, iarba tunsă, cu câteva amfore așezate aleatoriu prin grădină, fără a păstra vreun patern. Ba chiar o masă din pietre suprapuse, inspirată probabil din grădinile japoneze, te îndeamnă la liniște și contemplare. După forfota pe care o întâlnești pe drumul spre mănăstire, chiar ai nevoie. 🙂

La momentul vizitei noastre, slujba se ținea în biserica nouă, unde credincioșii se perindau pe scările de la intrare, înainte și înapoi, căci așa se întâmplă când locul de închinăciune e și obiectiv turistic. Am asistat puțin la slujbă, după care am ieșit în curtea interioară și l-am lăsat pe cel mic să decidă direcția. Nu-mi mai aduc aminte dacă biserica veche era deschisă, cert e că am ratat fresca ce-l întruchipează pe Mihai I de la intrarea în biserică, una dintre puținele prezentări murale ale regelui în lăcașuri de cult.

Manastirea Brancoveanu, Manastirea Sambata de Sus

Manastirea Brancoveanu, Manastirea Sambata de Sus

Manastirea Brancoveanu, Manastirea Sambata de Sus

Manastirea Brancoveanu, Manastirea Sambata de Sus

Unde stai în zona Făgăraș?

Hotel Poiana Izvorului, Sambata de Sus

Zona nu stă rău la capitolul cazare, probabil o să devină cât de curând un fel de Valea Prahovei, judecând după numărul pensiunilor care apar pe acolo, iar eu îți pot spune doar de hotelul Poiana Izvorului din Stațiunea Sâmbăta de Sus.

Hotelul este cotat la 3 stele, dar arată ca în anii ’90 când vine vorba de mobilerul din camere, băile ce mai aduc a anii ’00. Important e că e curat. Hotelul are centru spa și restaurant propriu. N-am încercat piscina și nici sauna, doar restaurantul la micul dejun. Ce pot să-ți spun e că am mâncat omlete mai puțin uleioase în locuri cu mai puține pretenții ca aici.

Hotelul este întreținut și în bază de evenimente (nunți, botezuri etc.), așa că, dacă se întâmplă să nimerești aici, interesează-te ce program am în week-end, căci nu cred că vrei să dansezi în cameră pe muzica celor ce petrec în restaurant.

Dacă vii aici cu mașina, fii fără grijă, găsești locuri de parcare în parcarea amenajată sau în fața hotelului. Copiii pot zburda liniștiți într-un spațiu special amenajat vis-a-vis de hotel, singurele instalații pe care le au la dispoziție fiind un tobogan și un balansoar din lemn.

În spatele hotelului sunt două bazine de genul celor din păstrăvării, probabil chiar cresc pești aici, n-am observat atent, iar de pe terasa restaurantului ai priveliște peste un lac artificial, pe care te poți plimba cu hidrobicicleta sau pe care îl poți înconjura într-o plimbare de după masă.

Hotel Poiana Izvorului, Sambata de Sus

Hotel Poiana Izvorului, Sambata de Sus

Hotel Poiana Izvorului, Sambata de Sus

Hotel Poiana Izvorului, Sambata de Sus

Apropos de plimbări, poți oricând să faci de aici o drumeție în munții Făgărașului, iar iarna poți schia pe pârtia de la Pensiunea Casa Zmeilor.

Dacă ai ajuns în Țara Făgărașului, spune-mi în comentarii ce-ai vizitat, ce ți-a plăcut și ce nu și ce activități ai încercat. Hai să-i inspirăm și pe alții.

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.