Pentru că Primăria Municipiului București a eșuat în elaborarea unui regulament cadru de desfășurare a activității de taximetrie și transport persoane, Asociația Taxi Next Level și mai multe firme de taximetrie au dat în judecată filialele locale ale Uber (Uber Systems România SRL, Raiser Operations BV și Uber BV) și Taxify (Taxify OU și Taxify.Ro) pentru concurență neloială.
Într-un răspuns trimis profit.ro, reprezentanții Asociației Taxi Next Level și ai unor firme de taxi precum Bozuco Impex SRL, AMG Tur Logistic SRL, Iulian Taxi SRL și Sunsetcar SRL acuză lipsa atestării profesionale a șoferilor Uber și Taxify, precum și faptul că aceștia nu au case de marcat, nu reînnoiasc ITP-ul mașinilor pe care le folosesc pentru ride sharing la 6 luni, nu au nevoie de analize medicale și evaluare psihologică periodică, de autorizație de transport în regim taxi sau de autorizare anuală la RAR.
De asemenea, aceștia reclamă faptul că orașele în care operează Uber și Taxify sunt mult mai poluate din cauza faptului că, în așteptarea de comenzi, mașinile Uber și Taxify se plimbă prin perimetrul central. Constatarea e hilară în contextul în care, de cealaltă parte, atât Uber cât și Taxify au afirmat în nenumărate rânduri că serviciile de ride sharing conduc la decongestionarea traficului, respectiv la reducerea poluării.
În paralel cu acțiunile companiilor de taxi, partidul de guvernământ a pregătit un proiect de lege (.pdf), care prevede ca platformele digitale de ride sharing sau de transport alternativ să se înregistreze fiscal în România, să raporteze autorităților cursele efectuate și să plătească o taxă anuală de licențiere de 50.000 lei, iar mașinile folosite în astfel de activități să afișeze un ecuson special și șoferii să plătească o taxă anuală.
CITEȘTE ȘI: Varujan Pambuccian dorește supra-reglementarea unor servicii precum Uber și AirBnb
Proiectul stabilește că prestarea de servicii de transport alternativ cu un vehicul cu șofer (prescurtate în proiect VTS), respectiv de ride sharing, pe teritoriul României va fi supusă autorizării de către Ministerul Transporturilor.
Uber este prezent în România, în București, din februarie 2015, și din 2016 la Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara. În 2017, Uber România a înregistrat afaceri de 6,9 milioane lei și un profit net de 453.554 lei.
În mai 2018, Tribunalul Comercial din Cluj a dat câștig de cauză Asociației de Monitorizare Taxi Transilvania și a hotărât încetarea și interzicerea practicilor de concurență neloială ale Uber, compania putând depune apel.
În vara lui 2018, turişti din 100 de ţări au folosit Uber ca modalitate de deplasare în București, în timp ce în Cluj serviciul a fost folosit de turişti din 81 de ţări. Conform datelor adunate de Uber, Marea Britanie, SUA, Franţa și Olanda sunt ţările cu cei mai mulţi utilizatori Uber care au vizitat Bucureşti şi Cluj. Numărul călătoriilor spre aeroport a crescut cu 5.04% în Bucureşti şi cu 15.29% în Cluj Napoca, în comparație cu lunile din primăvara lui 2018.
CITEȘTE ȘI: Campanie Uber de popularizare a aplicației în rândul iubitorilor de city break-uri
În decembrie 2017, ca urmare a unui proces deschis de o asociație a șoferilor de taxi din Barcelona, Curtea de Justiție a UE a deci că serviciile furnizate de compania de ride sharing Uber sunt încadrate drept serviciu în domeniul transporturilor, iar compania trebuie să se autorizeze ca atare.
Start-up-ul estonian Taxify este concurentul Uber pe piața locală. Acesta operează în 3 orașe, în București (din 2016), în Cluj- Napoca (din iunie 2018) și în Timișoara (din octombrie 2018). În 2017, Taxify a înregistrat afaceri de 354.156 lei și pierderi de 19.671 lei.
Conform celor declarate de Markus Villig, fondatorul Taxiy, pentru playtech.ro, Taxify urmărește să devină cel mai important jucător de pe piața din România, cu cele mai multe mașini, cei mai buni timpi de sosire, cele mai bune tarife și cea mai bună calitate.
