Triunghiul Sacru din Argeș: Mănăstirea Rupestră Corbii de Piatră, cel mai vechi ansamblu de pictură bizantină din țară

Manastirea Rupestra Corbii de Piatra
Manastirea Rupestra Corbii de Piatra

Pentru că tot avem ocazia să ne-nvârtim pe lângă Câmpulung Muscel, am zis că e musai să ajungem și la Corbii de Piatra, unde mai pui că trebuia să finalizăm triunghiul sacru din Argeș al bisericilor în piatră. Dacă asta nu-ți spune nimic, află că ansamblul rupestru de la Cetățuia, schitul de la Nămăiești și Mănăstirea Corbii de Piatră formează triunghiul sacru din Argeș, toate cele 3 așezăminte datând din aceeași perioadă, ba chiar poartă un hram comun – Izvorul Tămăduirii.

Cum ajungi la Corbii de Piatră?

Am plecat spre Corbii de Piatră din Câmpulung Muscel, pe drumul ce duce spre Curtea de Argeș (73C), cu mențiunea că, undeva după jumătatea drumului, faci dreapta spre Stănești (731). Drumul este sinuos și puțin mai bun în comparație cu vreo 10 ani în urmă; din Câmpulung Muscel faci aproximativ o oră cu mașina.

După ce faci dreapta spre Stănești, mergi în paralel cu Râul Doamnei, când pe dreapta, când pe stânga, până în satul Corbi, locul de baștină al Corvineștilor. Aici, va trebui să traversezi râul spre satul Jgheaburi și să ții indicatoarele spre Mănăstirea Corbii de Piatră.

De unde vine numele Corbii de Piatră?

La fel ca și mine, probabil te întrebi de unde vine numele de Corbii de Piatră. Așa cum am menționat mai sus, din acest loc se trag Corvineștii, fiind posibil ca numele Corbii de Piatră să se tragă din numele acestui neam. Zic legendele locale că, Iancu de Hunedoara (Ioan Corvin), copiil fiind, se juca cu un inel. Strălucirea acestuia a atras atenția unui corb, ce din zbor i l-a smuls din mâini. Auzind țipetele lui Iancu, Voicu Corvin, tatăl său, identifică corbul și îl țintește cu arcul cu săgeți, doborându-l la pământ. Ioan Corvin va transpune mai târziu această întâmplare în blazonul casei sale, un corb cu un inel în cioc. Fiul său Matei Corvin, viitor rege al Ungariei, va înlocui inelul cu o cruce.

O altă variantă este legată tot de corbi, de data aceasta de modul lor de trai în zonă. Aceștia cuibărindu-se în micile găuri din stânca de gresie, din care cădeau mici trovanți.

O a treia variantă leagă numele Corbii de Piatră de călugării ce își duceau traiul aici, care din cauza veștmintelor lor negre erau numiți corbi.

Cel mai vechi ansamblu de pictură bizantină de pe teritoriul României

Pe cât de pitoresc e peisajul, pe atât de dezolant e pe alocuri, inclusiv imediat cum faci dreapta spre Jgheaburi, satul pe al cărui intravilan se găsește așezarea rupestră. Dar imaginea asta se derulează repede, căci casele din apropierea mănăstirii sunt mai îngrijite, iar fix la intrarea în mănăstire un producător local se încumetă să-și etaleze pe o măsuță producția proprie de miere și alte tincturi sau produse din fructe.

Manastirea Rupestra Corbii de Piatra
Manastirea Rupestră Corbii de Piatra

După ce urci cele câteva zeci de trepte, nu înainte de a te odihni lângă coplotniță, ajungi la intrarea în Mănăstirea Corbii de Piatră, mănăstire ce datează din secolul XIV. Mănăstirea rupestră Corbii de Piatră găzduieşte cel mai vechi ansamblu de pictură bizantină (atât cât a mai rămas din el), pictură realizată înaintea celei de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș.

Mănăstirea domnească de la Corbii de Piatră, biserică închinată domnitorului Neagoe Basarab, a fost refăcută de către monahia Magdalina Mușa, mătușa lui Neagoe Basarab, și a primit hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Un alt hram al mănăstirii este cel al Sf. Petru și Pavel.

Săpată într-o stâncă înaltă de circa 30 m și lungă de 14.5 m, mănăstirea rupestră de la Corbii de Piatră găzduiește două altare funcţionale pe acelaşi naos, caracteristică a lumii bizantine din secolul X, ceea ce împinge vechimea construcţiei în primul mileniu al erei creştine.

Dacă analizezi suficient de atent lăcașul rupestru, vei constata că, tipologic, mănăstirea se înrudește cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, fiind o biserică sală.

Masa dintr-un lemn din trapeza bisericii rupestre

După ce te reculegi sau analizezi cu atenție interiorul micii bisericuțe săpate în stâncă, poți ieși afară și să te așezi la masa de sub trapeza mănăstirii, sala de mese a acesteia săpată în stâncă, și să-ți imaginezi cum Neagoe Basarab făcea aici judecați în aer liber, după cum spun legendele locului.

Manastirea Rupestra Corbii de Piatra, trapeza

Crucea de tip latin cu capitel piramidal detașabil de pe Plaiul de Mijloc

În cazul în care pauzele prea lungi nu sunt parte din portofoliul tău, ridică-te împăcat cu tine și urcă treptele din stânga bisericii până deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre. Vei găsi acolo o cruce de tip latin cu capitel piramidal detașabil de la anul 1761, ce veghează peste întreaga vale a Râului Doamnei.

Manastirea Rupestra Corbii de Piatra
Manastirea Rupestra Corbii de Piatra

Așa vei afla și dacă satul se pregătește de vreo sărbătoare, căci pe dealul de vis-a-vis există o scenă în jurul căreia se pot observa activități organizatorice, cum a fost și la momentul vizitei noastre. Ce sărbătoreau oamenii, n-am aflat.

Manastirea Rupestra Corbii de Piatra

Îți poți continua explorarea în căutarea stâncii haiducului Corbean Zdrelea, care, spun site-urile turistice, s-ar afla la aproximativ 280 m de biserică.

Priveliște peste Valea Doamnei

În fine, surpriza e mare când ajungi sus, pe stâncă, având în vedere că toate mușcelele din jur sunt pline de verdeață (dacă vizitezi locul ca noi, la final de mai, și, bag de seamă, pe tot parcursul verii). Sau, dacă ai o atracție pentru culori ruginii, poți veni aici toamna.

În caz că, la fel ca și mine, te îngrozește prezența anumitor oameni în zonă, află că au tot dreptul să fie acolo, aceștia fiind descendenții robilor ce lucrau pământurile boierilor. Spre deosebire de Cetățuia, la Corbii de Piatră le simți prezența doar după ce treci podul peste Râul Doamnei și asta nu pentru mult timp.

Toate cele 3 locuri au fost inițial altare geto-dace.

Manastirea Rupestra Corbii de Piatra

După această scurtă oprire, am făcut cale întoarsă o bucată mică se drum, apoi ne-am continuat drumul spre Pitești pe un drum județean pe care nu mai fusesem vreodată, minunați fiind de organizarea datelor argeșene prin care am trecut.

Ai vizitat deja vreunul din așezămintele rupestre? Cum ți s-a părut? Ai simțit energia despre care vorbesc dacopații?

Total
25
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Article

Yango, aplicația de ride-hailing controlată de Yandex, s-a lansat în România

Next Article

87% dintre călătorii români preferă să-și organizeze vacanța pe cont propriu și doar 13% apelează la agențiile de turism

Related Posts
Total
25
Share