Călimănești-Căciulata, locul unde cura balneară face casă bună cu agrementul și spiritualitatea

Cu vreo trei secole înainte ca primele cnezate să-și facă apariția la sud de Carpați, pe când gepizii se stabileau prin Culoarul Oltului, Căliman, conducător de obște, își supraveghea liniștit animalele la păscut, într-o poiană pe malul Oltului, zona Căciulata de azi. Nu mică i-a fost mirarea să constate că, după atâtea treceri repetate prin câmpul inundat din poiană, animalele sale nu se mai împiedicau din senin, semn că se vindecaseră de “boala picioarelor”. Convins că-i semn divin, a împărtășit minunea cu călugării de la mănăstirea din apropiere, care au descoperit izvoarele tămăduitoare ce alimentau poiana de pășunat chiar în jurul mănăstirii (Cozia de azi).

În Valea Oltului de azi, pasageri și șoferi deopotrivă, supraveghem și noi traficul infernal și blocajele de peste weekend și ne minunăm după ce deschidem ochii și vedem dincolo de probleme: ape termale, istorie, minunății ale naturii.

După nenumărate tranzitări spre Sibiu sau Cluj, am dat o șansă zonei Călimănești-Căciulata și-am rămas plăcut surprinși de cum se prezintă și localitatea (Călimănești) și stațiunea (Căciulata). Ce ai citit la începutul articolului este una dintre legendele locale scoase în față de autorități pentru a promova parcul de pe malul Oltului, de la intrare în Căciulata.

Motivul pentru care am ales Călimănești – Caciulata a fost acela de a oferi celui mic o alternativă la tradiționalul litoral din această perioadă, vremea fiind capricioasă și dezarmantă pentru asta, aici având opțiunea aqua park-urilor cu ape termale.

Agrement în Căciulata

Evident, principala atracție pentru noi a fost Cozia Aqua Park, din incinta Complexului Hotelier Cozia.

Aqua park-ul are 6 bazine interioare (un bazin cu jeturi de masaj, un bazin mare de relaxare, un jacuzzi, 2 bazine pentru copii, un bazin ce deservește toboganele din interior) și 3 exterioare (un bazin cu jeturi de masaj, un bazin de relaxare, un bazin ce deservește toboganele exterioare), 2 instalații de tobogane cu grad mic de dificultate dedicate, în special, copiilor, grupuri sanitare, dușuri și vestiare.

Accesul se face în baza brățărilor de acces, similar Therme. Durata de vizitare standard este de 3h 1/2, iar tariful unui bilet pentru adult este de 35 lei în cursul săptămânii și 40 de lei în weekend (la început de sezon și la final, tarifele sunt un pic mai mici, diferență de 5 lei). Copii până în 7 ani au intrare gratuită. Poți achita biletele de acces atât cash, cât și cu cardul la casa de bilete din exterior. Dacă aceasta nu este deschisă, poți merge pentru a achiziționa bilete de acces de la recepția hotelului.

De parcat poți parca în incinta complexului hotelier, 7 lei pentru o zi întreagă de parcare (se eliberează card de access în parcare, plăteși înainte de a ieși din parcare la recepția hotelului, la dispeceratul de cazare sau la automatul de parcare cu cardul sau cash), sau poți parca pe marginea străzii, unde ai să tot vezi panotaj care anunță că parcarea este cu plată. Eu, unul, nu am văzut nici aparate de taxare, nici parcagii care să alerge după șoferi pentru a le lua această taxă.

Dacă ajungi în zonă, recomandarea mea e să vii aici în timpul săptămânii. Evită cât poți weekend-urile, asta dacă nu cumva îți plac și băile de mulțime, nu numai cele cu ape termale. Sunt surprins de câtă mizerie umană se poate aduna pe metrul pătrat în zilele aglomerate.

Aqua park-ul încă arată bine la nivel de dotări. Singurul lucru care ți se va părea dubios va fi apa din bazine. Sulfuroasă fiind, bună pentru reumatisme, se înverzește repede, motiv pentru care, la câteva zile, ai să tot vezi bazine goale, din motiv de schimbare a apei. Toboganele cu apă merg alternativ și sunt supravegheate în permanență de personalul aqua park-ului, așa că cei mici se pot distra în voie.

Evită, totuși, spațiul de relaxare de la etaj, vei nimeri într-o saună corectă, chiar și cu ușile larg deschise. Am experimentat-o noi anul ăsta, în mini-vacanța de Rusalii. 🙂

Acqua Park-ul este deservit de un bar și un restaurant de genul împinge tava, de unde îți poți lua fast-food-uri clasice. Două persoane mănâncă pe săturate de vreo 60-70 lei, fără băuturi. Poți plăti atât cash, cât și cu cardul aici, mai puțin la barul din exterior, unde va trebui să fii pregătit cu cash.

Plata cu cardul va merge greu în perioadele aglomerate din cauza semnalului GSM slab (vizitatorii aqua park-ului rup internetul în două între sesiunile de băi).

În același tarif de acces poți merge inclusiv la bazinele de la Hotel Oltul, în imediata apropiere a Aqua Park Cozia. Doar ieși din Aqua Park pe malul Oltului, faci dreapta și în 3 minute ajungi la o altă amenajare cu bazine, tobogane, bazine interioare cu apă termală.

Din vorbă în vorbă cu gazda noastră, am aflat că merită încercată inclusiv piscina Mirajul Oltului (Aqua Park Central) și Ștrandul Termal Pădure Căciulata. Din păcate, la momentul vizitei noastre din 2021, la Mirajul Oltului nu funcționau toboganele cu apă și cum S. era fixat pe ăsta, am preferat să mergem pe toată durata sejurului nostru la Aqua Park Cozia. Anul acesta l-am găsit funcțional, dar am înțeles de la alții care au fost pe acolo că la tobogane e cu reguli stricte, în funcție de vârstă/înălțime și că bazinul din interior este cu apă încălzită, nicidecum termală.

De Ștrandul Termal Pădure Căciulata am aflat târziu, așadar n-am apucat să-l includem în planificarea noastră.

Un alt loc aglomerat de stat la plajă și bălăceală este în incinta campingului Camelot, de vis-a-vis de Hotel Traian.

Când foamea îți dă ghes în Căciulata …

Dacă restaurantul cu autoservire din interior nu este pentru tine, la ieșirea din Complexul Hotelier Cozia, pe partea opusă a străzii sunt 2 locuri în care te poți retrage când foamea îți dă ghes: Terasa DADA și Pensiunea Bucura.

Nu știu dacă Terasa DADA are ceva de-a face cu dadaismul lui Tristan Tzara sau, mai degrabă, cu respectul cuvenit vreunei doamne ce are interese în afacere, cert e că terasa e populară în rândul turiștilor. Am optat și noi pentru acest loc într-una din zile și-am mers la clasicele mâncăruri rapide: cărnuri la grătar, pizza sau ciorbițe. Anual acesta am mers mai departe și am comandat ciolan de porc cu fasole, a fost extraordinar.

Ce a fost peste așteptări a fost papanașul uriași stropit din abundeță cu smântână și dulceață.

Terasa este curată, bine organizată, dialogurile fiind câteodată acoperite de muzica dată prea tare. Noi am fost norocoși, n-am avut parte de atmosferă de discotecă. Meniul nu abundă în foarte multe opțiuni. Pentru o masă pentru 3 persoane, mâncare și băuturi, am lăsat aici vreo 150 de lei. Anul acesta, în 6 persoane, am lăsat aici vreo 280 lei.

Pe urmele arcașilor sirieni la Castrul Roman Arutela

Dacă nu-ți place să profiți de factorii de cură balneară, atunci poți face o incursiune în istoria romană printr-o scurtă vizită la Castrul Roman Arutela, din vecinătatea Barajului Turnu. Pe malul stâng al Oltului, supravegheat de barajul Turnu, în zona cunoscută ca Poiana Bivolari, ai să găsești o reconstrucție parțială a castrului. Acesta a fost descoperit undeva pe la final de secol XIX și a fost datat ca fiind construit în prima jumătate a secolului al II-lea de către un detașament de arcași sirieni (Suri Sagittari), pe drumul roman ce pleaca de la Dunăre spre platoul Transilvaniei. A făcut parte din limes Alutanus, linia de apărare împotriva atacurilor populațiilor barbare. A fost abandonat în prima jumătate a secolului al III-lea, când o parte din castru a fost inundată de o revărasare puternică a râului Olt.

Ce îți va atrage atenția va fi poarta pretoriană cu cele 2 turnuri de apărare. În rest, te poți plimba în voia printre zidurile reconstruite parțial, în căutare de lighioane gata să impresioneze Instagramul. În imediata apropiere a castrului, pe un firicel de apă ce tânjește să ajungă la râul cel mare, ai mari șanse să vezi o familie de rațe colorate.

Accesul spre castru nu este facilitat de nicio alee pietruită sau drum de acces (cel puțin, nu întreținut recent), așa că nu-ți rămâne decât să cobori valul de pământ ce străjuiește Barajul Turnu și să-ți faci loc prin mica luncă de pe malul Oltului până la castru.

În amonte de castru, spre Mănăstirea Turnu, în dreptul tunelului de la baza Peretelui lui Teofil, se poate vedea, de asemenea, o stâncă ce iese deasupra luciului de apă atunci când apele Oltului scad. Esta Masa lui Traian, stânca pe ce se spune că s-a odihnit Traian în drumul său spre capitala Daciei. Nu pot confirma dacă în această perioadă este vizibilă sau nu, nu am reușit să ajungem până acolo.

Cascada Lotrișor, cascada impresionantă făcută de mâna omenească

Dacă istoria nu te răscolește prea tare, atunci poate natura te energizează, așa că, la preț de 10 minute depărtare de Castrul Roman Arutela, poți ajunge în Parcul Natural Cozia, pe traseul spre Cascada Lotrișor, în munții Căpățânii. Accesul în rezervație se face contra cost, 5 lei de persoană, iar mașina se lasă la intrarea în rezervație, într-o mică parcare improvizată.

De aici începe traseul spre Cascada Lotrișor, traseul marcat cu dungă albastră. E un traseu pentru toată familia, urmează un drum forester ce se împleticește pe alocuri cu Pârâul Lotrișor. Din loc în loc ai să găsești aici locuri amenajate special pentru odihnă, precum și panouri informative despre fauna prezentă în Rezervația Naturală Cozia. Noi am avut chiar norocul să vedem o pereche de șerpi ce dormitau pe un covor de frunze, la marginea drumului.

În mod normal, traseul se parcurge în vreo 30 de minute, dar dacă mergi cu copiii după tine, așteaptă-te să faci vreo 1h. Nimic problematic, sunt lucruri de observat pe traseu, așa că nu-i timp irosit în zadar. Sunt plante de analizat, pietre de studiat sau aruncat în râu, locuri de minunat.

Cascada Lotrișor are o cădere de aproximativ 30 de metri și este o cascadă făcută de om pe la începutul anilor ’70, când a fost deviat cursul inițial al pârâului printr-un tunel în stângă pentru a face drumul forestier.

Noi ne-am bucurat de căderea de apă, atât de la baza cascadei, cât și de pe marginea drumului.

Drumul de cură balneară, cură balneară prin plimbare ușoară

Dacă plimbarea pe drumul forestier e prea solicitantă pentru tine, nu-i nicio problemă, zona îți pune la dispoziție un traseu de plimbare mai familiar, amenajat ca pentru o plimbare în parc. E vorba de drumul de cură balneară ce începe (acum depinde de unde îl abordezi) din spatele Hotelului Traian din Căciulata și se termină în apropiere de Hotel Central din Călimănești.

E o aleea pavată ce urmează cam aceeași curbă de nivel prin pădurea de la poalele Dealului Căciulata. Pe alocuri, printre copaci, poți zări Oltul, Vârful Păușa și Vârful Ciuha Mare.

Aleea a fost amenajată de geniștii nemți în timpul Primului Război Mondial, de unde și numele de Aleea Geniului. Inițial a fost o potecă folosită de muncitorii din Căciulata ce au participat la remodelarea Hotelului Central în forma actuală, motiv pentru care mai este cunoscută și ca Aleea Muncitorilor. Punctul principal de atracție pe acest scurt traseu este podul suspendat ce se păstrează încă în forma sa inițială. La traversarea pe pod ai să-l simți cum se balansează, deși este foarte bine ancorat.

E un traseu pentru plimbarea de după amiază. Pe alocuri se vede cum natura și-a pus amprenta asupra lui (alunecări de teren, copaci prăbușiți în urma furtunilor), fără a reuși să-l facă impracticabil.

Cei 2.3 km prin pădure se parcurg în aproximativ 40 de minute. Poți lega drumul de cură balneară cu o plimbarea pe Promenada Oltului, pe porțiunea dintre Mănăstirea Ostrov și Camping Camelot. Noi am făcut o buclă cu plecare de la Poiana lui Căliman > Camping Camelot > Hotel Traian > drumul de cură balneară > Hotel Central > și iar pe Promenada Oltului între Mănăstirea Ostrov și Poiana lui Căliman. Ai toate detaliile pe Strava.

Ca alternative ce nu necesită decât efortul de a ajunge la obiectivul de interes sunt parcurile Poiana lui Căliman din Căciulata sau Parcul cu Cai și Parcul Central din Călimănești.

Și pentru că am amintit de Hotel Central, cunoscut și că Pavilionul Central, la bază a fost o construcție cu un singur etaj, cu arhitectură de inspirație elvețiană, iar forma actuală a fost dată de arhitectul Gheorghe Mandrea, care a mai adăugat un etaj și o bază de tratament hotelului. Arhitectul este cunoscut și pentru realizarea planurilor Foișorului de Foc din București și a celor pentru reconstrucția Mănăstirii Sinaia.

Parcul hotelului, cu pavilioanele izvoarelor și cel pentru orchestră, încă mai păstrează din farmecul grădinii îngrijite de grădinarul francez Dubois. Asta îl face unul dintre principalele obiective turistice din stațiune.

Vis-a-vis de hotel există o parcare turistică, unde îți poți lăsa mașina pentru a merge să te bucuri în voie de ce-ți oferă parcul hotelului și vecinătățile.

Plimbări pe malul Oltului

Cum am făcut o oprire la Carrefour Market-ul de la ieșire din Căciulata (spre Călimănești), am zis să vedem și noi punctul de atracție Poiana lui Căliman.

De aici am obordat un pic malul Oltului și am observat că e practicabil pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta pe o porțiune destul de lungă (Promenada Oltului). Promenada Oltului se întinde între Complexul Hotelier Cozia și Barajul din aval de Mănăstirea Ostrov, pe o lungime de 6 km.

Anul acesta ne-am plimbat mai mult pe malul Oltului, între Parcul Poiana lui Căliman și Mănăstirea Ostrov, dar și între Parcul Poiana lui Căliman și podul ce duce spre localitatea Păușa.

În această ultimă direcție, nu există continuitate, din zona podului până spre Parcul Căciulata nu există cale pietonală amenajată, ba spațiul este îngrădit.

Mănăstirea Ostrov, spiritualitatea învinge amenajările de utilitate publică

Dacă agrementul e pe lista ta, dar undeva la urmă, plimbările prin natură pot fi completate și de puțină spiritualitate.

Mănăstirile Cozia și Ostrov sunt la mare căutare în zona Călimănești-Caciulata. După ce am parcurs drumul de cură balneară, mi-am îndreptat pașii spre Mănăstirea Ostrov, din imediata vecinătate a Hotel Central.

Accesul se face pe podul rutier, ce la nevoie e închis cu niște porți mari din fier forjat, pod rutier ce duce către ostrovul pe care a fost ridicată mănăstirea cu același nume.

Dai într-un parc mic cu fânețe și alei pentru plimbări de recunoaștere de sine, ca mai apoi să intri în mica curte interioară a mănăstirii.

Grija față de grădină, florile felurite și liniștea ce învăluie curtea te curăță instant de fervoarea explorării pe repede înainte.

Atmosfera bizantină dată de citirea psaltică ce se aude din incinta micii biserici mai că te îndeamnă să iei loc într-un colțișor și să te aduni după atâta alergătură, să-ți îndrepți atenția către tine, către omul care-ai fost, ești și vei fi.

Biserica, rezidită pe locul unei biserici mai vechi din secolul XIV-XV, a fost ctitorită de Neagoe Basarab și soția sa, Doamna Despina. În prezent, poartă hramul Nașterea Maicii Domnului.

Alte lucruri utile

De cazat, în 2021, ne-am cazat în satul Seaca, la Casa Trache, o pensiune ce pune la dispoziția turiștilor spații comune de socializare și pregătirea mesei. Am avut condiții de cazare peste așteptări, curățenie și o locație relativ departe de drumul național. Din foișorul pensiunii se putea admira dealurile vâlcene ce străjuiesc Oltul de o parte și de alta.

În 2022, ne-am cazat în stațiunea Căciulata, chiar aproape de malul Oltului, la Pensiunea TeoDora, condiții similare de cazare, cu mențiunea că aceasta este în apropiere de DN7, undeva în spatele Carrefour Market Căciulata.

Pentru aprovizionare cu cele necesare meselor de peste zi ai la dispoziție un supermarket Annabela în Călimănești și un Carrefour Market în Căciulata.

Transferul între stațiuni se poate face cu microbuzele operate de compania de transport Antares, pe un traseu ce pleacă din Râmnicu Vâlcea. Am observat o stație în Călimănești, în vecinătatea Hotelului Traian, și una în Căciulata, aproape de Mănăstirea Cozia.

Nu uita să te abonezi pentru a vedea ce alte obiective să nu ratezi dacă vizitezi Râmnicu Vâlcea sau împrejurimile.