Cu o istorie de peste două milenii, Cluj-Napoca este supranumit Inima Transilvaniei sau Orașul Comoară. Dacii, celții, romanii, coloniștii sași (sec. XV), dominația austriacă (sf. sec. XVII), administrația maghiară, breslele și domnia lui Matia Corvin și-au lăsat amprenta asupra orașului. Azi Clujul este un oraș complex, cu o istorie mult prea bogată pentru a fi redată într-un articol de blog, care trebuie doar să-ți deschidă apetitul pentru a explora și a afla mai multe pe cont propriu.
Cum istoria face casă bună cu arhitectura, orașul e un etalon când vine vorba de arhitectură specifică europeană, arhitectură specifică stilului gotic târziu (ex. Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare) sau arhitectură Belle-Epoque (Teatrul Național și Palatul de Justiție).
Istoria și arhitectura sunt completate de evenimente culturale și activitate intensă în huburile de tehnologie.
Așa cum am menționat mai devreme, mi-e greu să redau pe îndelete informații și stări generate de atracții și activități, așa că mă voi rezuma la o listă de obiective menită să-ți deschidă apetitul pentru a vizita orașul comoară din inima Transilvaniei.
Top obiective turistice pe care să nu le ratezi dacă ajungi în Cluj-Napoca (click pe fiecare obiectiv în parte pentru a sări direct la descriere):
- Piața Unirii
- Strada în Oglindă
- Piața Avram Iancu
- Piaţa Muzeului
- Parcul Central
- Someșul Mic
- Dealul Cetățuia și Turnul Parașutiștilor
- Grădina Botanică Alexandru Borza
- Zidurile Ceţăţii Medievale a Clujului
Piața Unirii din Cluj
Fără doar și poate, Piața Unirii din Cluj-Napoca este punctul zero al orașului, locul de unde îți poți începe periplurile printre străzi și clădiri încărcate de istorie. Este una dintre primele cele mai mari piețe ca dimensiune din Centrul și Sud-Estul Europei (cca. 220m x 160m).
Biserica Sf. Mihail, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania, și Statuia lui Matia Corvin sunt principalele atracții ale pieței.
Matia Corvin a fost unul dintre cei ce au participat la reconstrucția Bisericii Sf. Mihail, biserică în care a și fost botezat de altfel.
În Biserica Sf. Mihail din mijlocul Pieței Unirii din Cluj a fost încoronat de către Regina Izabella Regele Ferdinand I, și tot aici au fost confirmați în funcții principii Transilvaniei Bathory Zsigmond, Rakoczi Zsigmond, Bathory Gabor si Bethlen Gabor. Tot în Biserica Sf. Mihail, Episcopul Marton Aron, înscăunat ca Episcop al Transilvaniei în 1939, a rostit predica prin care a condamnat persecuția evreilor, în 1944.
Piața este flancată de mai multe clădiri etalon ale Clujului, precum Palatul Bánffy, unde acum se găsește Muzeul de Artă, și cele 2 clădiri construite în oglindă, de unde începe strada Iuliu Maniu. În partea de sud, Piața Unirii se învecinează cu clădirea fostei primării și cea a Băncii Naționale. La Clădirea Hotelului Continental, ridicată la 1894, are deschidere spre piața din colțul de sud-vest.
Strada în Oglindă
Așa cum am menționat în paragraful de mai sus, Strada Iuliu Maniu sau Strada în Oglindă, este un simbol al orașului ușor accesibil din Piața Unirii.
În capătul dinspre Piața Unirii vei observa două clădiri simetrice aproape în întregime, ca o imagine în oglindă, situate de o parte și de alta a străzii, între Palatul Bánffy și casa Wolphard–Kakas.
Clădirile au fost inspirate din lucrările arhitectului care a restructurat orașul Paris în secolul al XIX-lea, Hausmann.
Și pe bulevardul Magheru din București și zona Cișmigiului, ochiul antrenat poate vedea arhitectură haussmanniană (ex. fațada Hotelului Palace fost Cișmigiu, Palatul Societății de Asigurări „Generala” de la Universitate).
Piața Avram Iancu
Strada în oglindă face, practic, legătura între Piața Unirii și Piața Avram Iancu, unde ai să descoperi o altă latură a multiculturalismului clujean, Catedrala Ortodoxă, Statuia lui Avram Iancu, Opera Națională și Teatrul Național Lucian Blaga.
Biserica a fost ridicată imediat după unirea Transilvaniei cu România, între 1920-1930. Este unul dintre principalele edificii religioase din Cluj și poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Dacă nu ești pătruns de spiritul sfânt suficient de mult încât să poți pași cu încredere în casa Domnului, porumbeii, aceste simboluri ale păcii universale, sau rațele din fântâna arteziană din fața bisericii, îți pot ține de urât.
Istoria românilor are continuitate aici, în Piața Avram Iancu, căci în fața Catedralei Ortodoxe, veghează peste Cluj statuia lui Avram Iancu, revoluționar român pașoptist și conducătorul armatei românilor transilvăneni în lupta împotriva trupelor revoluționare ungare din 1849.
Practic, statuia lui Avram Iancu veghează, mai degrabă, către Opera Națională Cluj și Teatrul Național Lucian Blaga, una dintre cele mai mai emblematice instituții lirice din Europa și prima din țară.
Clădirea operei, monument istoric cu arhitectură neobarocă aflat în atenția UNESCO, a fost construită la începutul secolului al XX-lea.
Piaţa Muzeului
În căutarea unui loc de parcare, poți ajunge pe strada ce dă în Piața Muzeului, o piațetă în care tronează Obeliscul Carolina. O piațetă plină de terase la care diverși discută non-sensuri sau dezbat orașul așa cum îl percep ei. Dacă ești plimbat prin lume, ai să găsești asemănări cu micile piețe ascunse prin cartierele Barcelonei.
Obeliscul Carolina este un monument dedicat vizitei la Cluj din 1817 a împărătesei Augusta Carolina și a soțului ei Francisc I, monument pe ale cărui laturi sunt basoreliefuri cu aspecte din vizita imperială. A fost ridicat inițial în Piața Unirii și mutat în locul actual în 1898 pentru a face loc statuii lui Matei Corvin.
Biserica Franciscană, construcție finalizată în 1290, face și ea subiectul atracțiilor din Piața Muzeului, fiind una dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din Cluj.
Parcul Central din Cluj
E imposibil să ajungi la Cluj și să nu te relaxezi după traseele tale de descoperire a Clujului în Parcul Central Simion Bărnuțiu sau Parcul Mare, cum îl numesc clujenii. Din parc ai acces imediat către Cluj Arena, Teatrul Maghiar de Stat sau râul Someșul Mic.
Literatura predată în școala generală îți va trece prin fața ochilor în momentul în care vei trece pe lângă statuile unor personalități, precum Antonin Ciolan, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga sau Sigismund Toduță. Dacă ești iubitor de operă, ai să-l găsești aici, împietrit, și pe compozitorul, baritonul și regizorul de operă român Nicolae Bretan.
Parcul găzduiește două clădiri: Cazinoul, acum centru cultural, o clădire în stil arhitectural eclectic vienez de sfârșit de secol XIX, construită după planurile arhitectului Pakey Lajos, cel care a proiectat și renumitul Hotel Continental și alte clădiri istorice din oraș, și Teatrul de Vară, astăzi sediul Teatrului Maghiar de Stat.
Dacă ești un profan, așa ca mine, în căutare doar de momente de relaxare în aer liber, ai să te bucuri de priveliștea lacului din parc, animată de familii de rațe, lebede sau broaște țestoase. Poți face asta fie de pe mal, fie dintr-o hidrobicicletă sub formă de lebădă.
După ce explorezi îndeajuns parcul, te poți opri pentru a-ți trage sufletul pe malurile Someșului Mic.
Someșul Mic
Învolburat, agitat precum o femeie care nu mai știe cum să gate cu toate problemele lumii ce-i apasă pe umeri, râul străbate întreg orașul, locuitorii preferându-i malurile pentru recreere. Nu întâmplător am făcut comparația cu femeia agitată, căci numele râului vine din limba dacilor, de la Samus, cuvânt folosit pentru a numi apele învolburate sau agitate. Alte surse istorice, leagă numele Someșului de cuvântul latinesc sąmyšis, care înseamnă dezordine sau confuzie.
Dealul Cetățuia și Turnul Parașutiștilor
Odată bateriile reîncărcate, te poți aventura pe Dealul Cetățuia în căutarea Cetățuii, fortificația construită în perioada habsburgică. Pot spune că o poți căuta ca nebunu/a, căci civilizația a ascuns-o aproape în întregime de ochii lumii.
Doar porțile de acces în fortificația în formă de stea din Sud-Est și Nord mai stau azi în picioare. Câteva valuri de pământ mai delimitează suprafață fostei fortificații pe ici pe colo. Fortificația, construită între anii 1715 și 1735, după planurile arhitectului militar Giovanni Morando Visconti, găzduia spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament.
Rolul Cetățuii a fost acela de a asigura controlul asupra orașului, după ce Transilvania a trecut sub stăpânire austriacă. În perioada Revoluției de la 1848, a fost folosită ca închisoare.
În prezent, doar o parte din ziduri, câteva clădiri și reduta transformată în Turnul Parașutiștilor au mai rămas din vechea cetățuie.
Turnul Parașutiștilor este unul pe structură metalică, înalt de 40m, și este folosit pentru practicarea parașutismului de gradul I. Doar 3 astfel de turnuri pe structură metalică, construite în anii ’50, există în România, în Ploiești, Iași și Cluj.
Dacă turnul îți solicită postura prea mult, pleacă capul spre crucea de fier de pe Cetățuie sau aruncați privirea peste Cluj de pe terasa Hotelului Belvedere.
Grădina Botanică Alexandru Borza
Dacă vizitezi Clujul și vremea îți e prielnică, nu ezita să faci o vizită la Grădina Botanică Alexandru Borza. Rezervă-ți vreo 3 ore pentru asta, căci e de dat ture. O provocare dacă scoți la plimbare piticii, care vor vrea să facă orice altceva față de ce îți propui tu. ????
Dacă nu te încântă grădina japoneză frumos amenajată aici și ești înclinat/ă mai mult spre tehnică, poți urca în Turnul de Apă sau îți poți planifica startul într-o tură de descoperiri de cadrane solare prin Cluj.
Grădina Japoneză
Grădina Japoneză are ca punct central ceainăria, acoperită în glicină (Wisteria sinensis), ceainărie ce vine să completeze peisajul conturat de o poartă sacră Torii, cărări din pietre de pașit, mici cascade, o punte de piatră, un pod curbat tradițional japonez, o fântână sau lanterne de piatră.
Turnul de apă
Turnul de apă a fost utilizat în trecut ca rezervor de apă pentru irigarea grădinii botanice.
Dacă te vei urca în turn, o vei face fie pentru a-ți îndeplini targetul de scări, monitorizat cu ceasul de fitness, fie pentru a admira coronamentul arborilor din această parte a grădinii, majoritatea rășinoase și foioase și nicidecum pentru a vedea până la linia orizontului în cele patru zări.
Cum noi am vizitat grădina în mai, nu înflorise încă arborele lalea (Liriodendron tulipifera), ale cărui flori sunt un adevărat spectacol pentru cei ce urcă în turn. Dacă treci într-un iunie pe aici, fii atent la asta.
Cadranul solar
În fața Muzeului Grădinii Botanice, pe una din aleile ce delimitează spații bine îngrijite ce găzduiesc fel de fel de specii de flori, ai să vezi un piedestal alb din piatră de Viștea. Acest piedestal este baza unui cadran solar.
Este un bun punct de start pentru o conversației cu copiii despre ora astronomică. Gnomul de pe acest cadran solar îți va arăta aceeași oră ca și ceasurile convenționale doar o singură dată pe an, pe 24 decembrie. În rest, trebuie fie să adaugi o oră la cea indicată de gnomul ceasului solar, în sezonul de vară, sau să scazi o oră, în sezonul de iarnă.
Cadranul este unul din cele 20 existente în Județul Cluj și 200 existente în țară și poate fi inclus lejer într-un quest de descoperit ceasuri în aplicația Questo. Asta dacă nu a făcut-o cineva deja. ????
Dacă vrei musai, poți începe căutarea fix din acest articol. În Cluj, ceasuri solare mai pot fi văzute pe zidul exterior dinspre sud al Bisericii Romano-Catolice din cartierul Mănăștur, în Parcul Stadion, unde rolul gnomului îl poți juca chiar tu, sau pe fațada clădirii Wolphard-Kakas din Piața Unirii nr. 31, la sediul Universității de Artă și Design.
Ansamblul de sere
Grădina Botanică din Cluj găzuiește și un ansamblu de sere ce găzduiesc palmieri, plante ecuatoriale, plantelor mediteraneene şi australiene, accesibile publicului, dar și sere cu colecţii de plante destinate cercetării și schimbului cu instituţii similare din întreaga lume, precum cactuşi și plante suculentel, plante bromeliacee, aracee şi piperacee, precum și o colecție importantă de ferigi și orhidee tropicale.
Zidurile Ceţăţii Medievale a Clujului
Dacă ești pasionat de istorie medievală, dă o tură pe Strada Potaissa , unde poți vedea o parte (restaurată) a unui zid parte din vechile ziduri ale cetății Castrum Clus, ce apărau orașul împotriva atacatorilor. Zidul, mă rog, ce a mai rămas din el, datează de la începutul secolului al XV-lea și făcea parte dintr-un sistem de bastioane și turnuri de apărare. Istoria medievală e eclipsată pe alocuri de mici opere de artă moderne, grafitti-uri.
Bastionul Croitorilor
Dintre bastioanele vechii cetăți a Clujului, Bastionul Croitorilor s-a păstrat intact. Îl găsești în capătul străzii Poitaiss dinspre Piața Operei. Lângă bastion, amintirile îți sunt activate de statuia lui Baba Novac, mercenarul sârb, unul dintre generalii lui Mihai Viteazul. Statuia a fost ridicată pe locul unde a fost expus trupul acestuia tras în țeapă.
Evident, sunt doar câteva repere ale Clujului, lista de atracții rămânând deschisă. Poți contribui la ea chiar aici, în comentarii, cu cea ai văzut extra și ce te-a impresionat cel mai tare.
Clujul e, de altfel, un atlas arhitectural, în paginile căruia găsești clădiri reprezentative pentru stilul baroc, renascentist și gotic.
Bine de știut înainte să vii la Cluj
Cum Clujul este capitala europeană a tehnologiei, poți să îți planifici explorarea lui printr-o suită de aplicații mobile, care te vor ajuta să descoperi evenimente sau locuri ce așteaptă să le descoperi.
Iată mai jos cele mai populare aplicații mobile care te vor ajuta să descoperi Clujul:
- CityParking Cluj (Android | iOS)
- Zilele Clujului
- Cluj Tourism App
- Cluj City App
- Cluj-Napoca Museums
Cum în Cluj plătești parcarea indiferent de unde vrei să mergi, îți recomand transportul în comun, ride-sharing-ul sau bicicleta (Clujul are o rețea de peste 40 de stații de bike-sharing).
Mai jos, câteva aplicații mobile care te vor ajuta să te deplasezi prin Cluj:
În loc de concluzie te las cu ce ne-a plăcut și ce nu la Cluj:
PLUSURI:
- o paletă culturală și istorică complexă;
- atracții și pentru cei mari și pentru cei mici (în ultima zi la Cluj, S. al nostru a avut un tantrum fixat pe faptul că el nu mai vrea să plece de la Cluj);
- opțiuni multiple de luat masa la prețuri moderat spre mari; am mâncat și la pomul lăudat (Via), și la ăia de asigurase cu un an în urmă categirngul la nu știu ce eveniment (Bistro Viena) și la repere culinare ale Clujului (Păstăioase/Vărzărie) și la fast-food (Mesopotamia);
- orașul e un punct de plecare în mici escapade prin împrejurimi;
- orașul e accesibil cu mașina, trenul și avionul.
MINUSURI:
- te face cu capul datul de ture pentru a găsi un loc de parcare;
- la pomul lăudat cu sacul e posibil să se fi se fi ajuns la fundul sacului câteodată (deși experiența e consumată de ceva timp, am mers la restaurantul Via și am avut opțiuni limitate în privința meniului);
- deși oraș cu pretenții de vestul Europei, când aterizezi printre mormanele de moloz de pe marginea pistei ai un șoc (am mai revenit în interes de serviciu la Cluj, în iunie 2021).
