Cu vreo 12 ore în urmă am luat cunoştinţă în Grădina cu doi nuci de un jurnal de drumeţie realizat de Doru Stăiculescu despre o tură de iarnă pe creasta nordică a Pietrei Craiului. Traseul descris l-am făcut şi eu, numai că în sens invers [Refugiul Grind – Vf. La Om – Vf. Ascuţit – Cabana Curmătura], în iarna lui 2000 (2 decembrie), masivul nefiind încă sub dominaţia zăpezii. Descrierea respectivă este cât se poate de reuşită, cu detalii şi poze.
Ce vreau eu să scot în evidenţă este faptul că nu toţi drumeţii reţin detalii ca denumiri ale formaţiunilor stâncoase, masivi sau alte aspecte. Cu ocazia unei drumeţii în Bucegi [Cabana Piatra Arsă – Peştera] am încropit o poezioară, mai în glumă mai în serios, în care am făcut trimitere la evenimente şi alte aspecte ale drumeţiei (dialoguri, etc.). Că vorba aia … prostiile le ţinem minte! Scuzată-mi fie lipsa veleităţilor artistice (nici măcar nu am pretenţii la aşa ceva) … ceea ce am încercat eu este o metodă de redare mai puţin convenţională.
CITEȘTE ȘI: Colecția de hărți montane Munții Noștri a fost transpusă într-o aplicație mobilă
Primul meu traseu liniutză am vazut Coştila [1]
INTRO
La primul meu traseu
M-am simţit ca un zeu,
Deşi nu aveam ozeneu,
Şi nici nu eram Tezeu [2].
Stateam în Piatra Arsă [3] în cabană
Ca fapt divers:
Aveam poftă de o banană
Eingange, Eingange [4]
Am plecat să vedem peştera din munte [5],
Deşi, după ce am trecut de Lăptici [6], aveam emoţii multe –
Atenţie, urs! – am văzut urme de labă,
Dar, noi, montaniarzi, n-aveam nici o treabă.
Cineva a spus că corola lumii se va întuneca,
Dar noi, ca proştii, am dat cu capu’-n ea.
Coca-Cola, Wonderbrass![7]
Ne-am minunat de formaţiunile carstice,
Cu toate ca eram noi cam praştie!
În drum spre Babele [8] ne-au ieşit în cale
Vaci şi purceluşi de lapte numai buni de frigare.
Sub Cimitirul Elefanţilor [9] am întâlnit turişti rătăciţi,
Nu în Piaţa Roşie [10], ci pe traseu – de la o duşcă ameţiţi.
La Babele – Cabană am baut un ceai şi-am mâncat o ciocolată
Să fi fost oare de marmotă împachetată?
Cred că daca mâncam, ca Bamse miere, o făcem lată.
Iş vaş niş [11], da’ am coborît la noi la cabană
Gabi, în faţa noastră, o luase în goană
Cu toate că până atunci rămăsese în urmă:
N-avea baterii Duracell,
Da’ cu o seară-n urmă
S-a uitat la lună şi la stelele de pe cer.
Aşa cum scribii scriau cu pene pe pergamente,
Eu, Petrush,
Am „cocit”[12] aceste versuri – cu pixul – p-ambalaje de alimente
La încheiere schiţez pe buzele uscate: Gekados Geschaft [13]!
Închei această mare scofală, o împachetez şi o aşez în raft.
[1] Aici se face trimitere la releul de pe Vârful Coştila – 2489m după Gh. Nistorescu – „Masivul Bucegi – Harta panoramică şi informaţii turistice”, Editura Horanda Press, 1999 şi 2490m după Zăvoianu Ion, Cristea Emilian, Popescu Nae – „Bucegi” din colecţia „Hărţi turistice montane „CARPAŢI””, Editura Sport-Turism (Să ţină şi Gabi minte, nu de alta!). Muntele Coştila este bine individualizat de circurile glaciare din jur. Releul, considerat punct strategic de către forţele armate, face posibilă legătura radio-TV dintre Transilvania şi Ţara Românească.
[2] Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor, alături de Heracle (Hercule), un loc de frunte, ei fiind consideraţi un fel de eroi naţionali. Tezeu este un nimicitor al monştrilor şi al răufăcătorilor, care bântuiau odinioară lumea; el este simbolul poporului Eladei, vieţuind între cerul albastru şi senin şi marea nesfârşită – poporul care luptă cu urgia naturii. El a reprezentat forţele omeneşti, care biruie toate relele ce le stau în cale. Pentru mai multe detalii a se consulta Alexandru Mitru – Legendele Olimpului.[3] Munte din Masivul Bucegi cu altitudinea de 2037m. Complexul Piatra Arsă este situat la o altitudine de 1950m.
[4] De la der Eingang, -(e)/s – intrare (lb. germană). În text substantivul e folosit denaturat pentru a desemna în limba română începutul acţiunii.
[5] Este vorba de Peştera Ialomiţei, amplasată la 1660m, în muntele Bătrâna, la 10km de izvoarele râului Ialomiţa. Peştera are o lungime totală a grotei principale până la altar, de 400m, iar diferenţa de nivel între Altar şi peşteră este de 60m. Intrarea în peşteră se face prin Schitul Peştera, ridicat de domnul Mihnea Vodă în secolul XVI. Pentru alte informaţii consultaţi pliantul sau alte materiale dedicate.
[6] Muntele Lăptici din Masivul Bucegi are o altitudine de 1872m.
[7] O parte din refrenul piesei Amerika – Rammstein. În această piesă se face o critică ironică la tendinţa societăţii de a trăi precum americanii. Adică: “Era de aşteptat!”.
[8] Altitudine 2200m. Rezervaţia Babele are, pe lângă formele de eroziune diferenţială – Ciupercile, Babele, Sfinxul – şi o serie de asociaţii alpine ca: arginţica, ochiul găinii, iarba roşie, micşuneaua de munte, etc.
[9] Prin Cimitirul Elefantilor (formaţiuni stâncoase sub vârful Babele) se poate ajunge în partea superioară a văii Ialomiţa.
[10] După versul “Sunt doar un turist rătacit în Piaţa Roşie” din piesa „Un turist rătăcit prin Moscova” interpretată de Doru Tufiş. În piesă este vorba despre un turist neamţ ce a aterizat cu avionul în Piaţa Roşie, cred, în timpul celui de-al … razboi mondial.
[11] Formă denaturată a expresiei din liba germană: Ich weiβ nicht – nu ştiu, aici cu sensul de “Uite nu stiu cum necum!”. George a scos-o p’asta; el ştie de unde!
[12] Eu am scos-o p’asta, n-am mai ştiut să vorbeşte! Forma corectă am copt, cu sensul de a realiza, a da naştere …
[13] GEKADOS – Geheime Kommandosachen (lb. germană)– ordin sau misiune secretă, iar Geschaft, das Geschäft, -(e)s/-e – 1. magazin, prăvălie 2. afacere – în text, numai pentru limba română argotică cu inflexiuni germanice, cu sensul de „Care-i şpilul?” sau „Spune-mi ceva ce eu nu ştiu!”
CITEȘTE ȘI: Trasee montante din România pe Open Street Map