Adevărul despre Devron Riddle este că …

Este un MTB good looking pe dinafară. Cel puțin pentru mine ăsta a fost unul dintre motivele pentru care am optat pentru un Devron Riddle M3.7, în 2022, nu cel mai important, evident. Forma top tube-ului pare că te cheamă la explorat câmpuri și păduri. La fel și partea din spate a cadrului.

Lăsând fantasmagoriile la o parte, pentru perioada post-pandemie a fost o alegere relativ bună, dacă e să ne raportăm la echipare cu care venea. Eu urmăream modelul încă de dinainte de pandemie, când venea cu echipare Shimano Deore în materie de transmisie și avea un preț mai mult decât decent. Nu, nu era și nu este … de buget. E discutabil și nu are rost să intrăm în discuții inutile. În fine, când era disponibil cu echipare Shimano Deore, n-am avut eu … buget.

Te-am vazut, mi-ai placut,/ Ce ramane de facut?

M-am îmbogățit 1 an și ceva mai târziu … cu determinare să cumpăr un brand românesc care părea că vrea să fie altceva în piață. Deși am plecat urechea la influencerii din traficul bucureștean și la cei de la revista online dedicată bicicletelor, n-am fost ferm convins din prima că acest Devron Riddle cu echipare Shimano Alivio/Altus ar fi alegerea corectă. Astfel, m-am apucat de făcut research, să văd ce aș putea găsi până în 3500 lei ca să constat că unele modele de la branduri precum Cube (AIM RACE) și Cannondale veneau, la momentul respectiv (2022), cu echipări Shimano Acera/Altus.

Am mai avut în vedere niște modele de la Cross, Merida și Pegas, toate în plaja de preț de mai sus. În toate cazurile, m-am uitat la raportul echipare-preț.

Ăsta a fost momentul definitoriu pentru achiziția Devron Riddle M3.7-ului. De pe site-ul afisport.ro.

Oooo, o aventură, urcă pe bicicleta Devron Riddle și hai să dăm o tură

Fericit nevoie mare că mi-am permis o bicicletă nouă, am scos-o la ture în sălbăticie, cum se face, ca să-l citez pe Litoral Bike Ride (nu știu ție, dar mie mi se pare simpatic tare omul și are niște replici belea în a explica situații uzuale). Foarte încântat de simbioza bicicletei cu verdele pădurii, de faptul că ciupeam frânele și răspundeau cu determinarea pe care mi-o doream la asta.

Doar full brandul de pe cadru stătea și încă mai stă în calea fericirii mele totale. Dimpreună cu descoperirile de mai jos.

După prima ieșeală la pădure, am concluzionat că ghidonul e prea wide pentru mine (720 mm), că manșoanele nu sunt chiar ce trebuie, că schimbătoarele/deraiorul Shimano Alivio nu lucrează chiar bine pe partea de schimbat vitezele, în special când schimbi de pe un pinion mare pe unul mai mic, și că pedalele VP Components sunt periculoase în mediile cu umiditate mare (cum era în Pădurea Băneasa pe la jumătatea lui iunie 2022).

Zic despre pedale că erau periculoase, pentru că îmi alunecau picioarele de pe pedale în timp ce pedalam. Le-am înlocuit cu unele platformă de la MZYRH, mai late, din aliaj de aluminiu cu pini.

Nici șaua Reko R2 E-Sport de la Selle Bassano nu m-a impresionat, prea agresivă pentru anatomia mea. Am schimbat-o cu un Wittkop Medicus Air pentru MTB.

După ce ne-am cunoscut mai bine la pădure, ne-am plimbat și pe pista de pe lângă Lacul Morii, i-am întins apoi lanțul prin Câmpia Vlăsiei și am fost curios să văd cum se camuflează prin pădurile de lângă București (culoarea e utilă în caz că e nevoie să te ascunzi de pădurari când te dai prin pădure și ei cred că n-ai niciun drept să faci asta).

Joytechunosc de undeva

După tura asta, vreo 200 de km mai târziu de la achiziție, a trebuit să merg cu Devronul la prima intervenție pe garanție.

Cum necum s-a bușit butucul Joytech spate, ceea ce genera un clinchet enervant. Am rămas mirat nevoie mare că băieții de la service nu mi-au pus în cârcă faptul că n-am știu eu să merg pe bicicletă și au identificat problema. Cică am nimerit eu o bicicletă cu un butuc spate dintr-un lot cu probleme. Bun zic, partener de service excelent, fair play etc.

Love me tender

Grijuliu nevoie mare, am zis să menajez Devronul, pe care am repus șaua Reko R2, căci Wittkop-ul era și mai nasol, și prin oraș am ieșit mai des cu Rockrider 5.2-ul, care se simțea abandonat. Între timp, m-am împrietenit cu Reko R2.

După turele de mai sus, cam făcuse doliu sub unghii bicicleta, ceea ce m-a convins că nu pot să o îngrijesc doar cu șervețele umede antibacteriene și că trebuie să pun furtunul pe ea. Un jet anemic și o perială fără detergent au scos la iveală strălucirea pierdută a full brandului de pe cadru. Hold your horses, cunosc șmecheria cu brandul afișat cât China pe cadru, dar asta nu înseamnă că o și halesc. Sau poate că doar verdele ăla fosforescent pe kaki îmi scoate ochii, altfel m-aș fi împăcat cu asta.

Dar cum sălbăticia mă chema, am luat Devron Riddle-ul de ghidon și-am revăzut împreună Parcul Văcărești și ne-am zdruncinat serios pe forestierul pietruit din Pădurea Vlădiceasca.

Săracă inima me’

Nu pare să-i fi priit, căci undeva, în adâncul cadrului, se auzea un clămpănit ca și când două bucăți de tablă se agățau una de alta, după care se eliberau brusc.

Așadar, cu încă vreo 200 de km activi cu Devron Riddle-ul M3.7 și cu clămpănitul ăsta pe creier m-am dus iar la partenerul de service. Verdict, nimic ieșit din comun, totul la locul lui. Bun, iau bicicleta și plec spre casă ca să constat că în măruntaiele cadrului încă persista acel clămpănit.

Mă prind eu, într-un final, ca un geniu al depistării problemelor, că, de fapt, zgomotul e produs de niște spițe slăbite de pe roata de pe spate. Mă așteptam să mi se fi dat peste nas cu asta în urma inspecției de la service, dar … Concluzia mea: jantele Cerium Taurus din aliaj 6061 T6 nu fac casă bună cu spițele de pe ele sau spițele nu au fost reglate cum trebuie la asamblare.

A venit toamna, turele s-au limitat la oraș, Devron Riddle M3.7 a fost cosmetizat mai cu un spray de lanț, mai cu unul de furcă și a fost depozitat la un loc cu celelalte biciclete de buget.

Când răsare soarele, ies pe pistă bicicletele

S-au încăierat între ele peste iarnă pe subiectul care nu e mai de buget decât cealaltă etc. A ieșit de acolo cu cadrul zgâriat, dar gata de tura de după anul nou.

Toate bune și frumoase, Instagram pictures/stories pentru ăia care n-au bicicletă sau au și nu se dau pentru că nu e momentul. Nimic ieșit din comun.

Aaa, da’ cine v-a lucrat aici?

Sfârșitul lui martie a venit și el cu ieșirea care a scos la iveală faptul că frâna hidraulică Tektro de pe față nu mai ține. Pac la garanție, în condițiile în care frâna pe spate rezistă eroic. Cum îmi e mai ușor să înot cu bicicleta în spate prin Lacul Morii, decât să pedalez până în Rahova, am mers la noul magazin cu service Afi Sport deschis pe Uverturii.

Au preluat oamenii bicicleta, au supus-o la interogatoriu și au constatat că ce are ea nu intră pe plafonul de asigurare CASMB, asta, pardon, pe garanție. Sunt discurile contaminate, de asta nu mai fac saboții priză. N-am insistat, că mă știi, nu sunt scandalagiu, dar când am auzit “Ați mers prin ploaie cu ea?”, mi s-au împăienjenit ochii, adrenalina a curs prin vinișoare și jugularele cred că îmi dădeau un aer de klingonian.

Nu mi-au crezut urechile ce aud, era primul indiciu că călărisem o bicicletă care trebuia abuzată doar pe vreme uscată. Nu îmi amintesc să fi mers prin ploaie, nici prin bălți, cel mult printre bălți de pescuit pe vreme uscată. Explicația era că a sărit apă contaminată cu ulei sau alte substanțe uleioase pe disc, ceea ce a cauzat reducere eficientei frane hidraulice.

Mi-am presat buricele degetelor pe sub rucsac ca să mă calmez și am agreat că o las pentru intervenție în afara garanției. Spre deosebire de ultima experiență de service, experiența cu serviceul de aici a fost aproape extraordinară.

Cică ploaia, nu Veta, mi-a stricat cuveta

Băiatul de la service a inspectat-o, a bibilit-o și … a constatat că piticul meu de pe creier cu zgomotul în furcă nu era doar în capul meu. Cuvetele furcii erau uscate precum Sahara.

Când m-am prezentat să o preiau, omul mi-a înșirat finding-urile: furca ia apă pe la îmbinarea dintre tubul de direcție și partea de jos a gâtului cadrului, motiv pentru care cuveta inferioară a fost spălată de lubrifiant, un pic de joc pe butucul din spate (eu n-am făcut decât să dau roata jos pentru a putea schimba cauciucul), o pedală slăbită (asta mi-o asum, căci așa cum am zis mai sus, le-am schimbat).

Considerații personale despre Devron Riddle M3.7

Ce pot să concluzionez pe baza problemei cu cuveta inferioară nelubrifiată și a problemei inițiale cu butucul din spate e că bicicleta a ieșit de pe linia de asamblare neajustată corespunzător sau, la fel de bine, că piesele ce nu se văd la exterior sunt de calitate îndoielnică. Ar fi dezamăgitor să aflu că același lucru se poate întâmpla și la axul pedalier și la butucii roților (ambii de la Joy Tech).

Refuz să cred că bicicleta nu este potrivită pentru pedalat pe ploaie. Nu există așa ceva! În descrierea ei nu se menționează faptul că bicicleta este recomandată pentru plimbări pe suprafețe uscate, altfel riști să o strici și să pierzi garanția.

Pe partea de echipare/montaj componente, vreau să subliniez faptul că cablurile schimbătoarelor trec prin cadru, iar schimbătorul de pinioane se prinde de cadru cu ajutorul unei urechi detașabile. Urechea de schimbător ar trebui să ia damage-ul în locul cadrului, în cazul în care cazi și deraiorul se lovește și se îndoaie.

Devron Riddle M3.7 și bikepacking-ul

Și eu care aveam vise umede cu bikepacking cu acest Devron Riddle-ul, care, probabil, nici măcar nu e conceput pentru plimbări de lungă durată. Nici nu cred că mai are rost să vorbim de încărcarea cadrului cu coburi, bagaj etc. Producătorul zice că suportă până la 120 de kg. Am să o încerc și pe drumuri de munte și pe urcări și am să revin cu impresii în rapoartele de tură cu care te-am obișnuit.

Strict pe subiectul acesta, nu vine decât cu 2 găuri de prindere pentru un singur suport de bidon de apă, dar cred că se poate jongla cu suporții externi ce se prind de cadru independent de găurile de prindere de pe cadru.

Poate producătorul ar trebui să creeze și așteptări reale oamenilor, așa cum face Decathlon cu produsele proprii, nu numai dorința de a avea un Logan al nicicletelor cu echipare standard. De exemplu, pe fiecare model de Devron să existe specificația Pentru deplasări de 3-4 ore, pe teren uscat. Așa oamenii vor ști dacă e o bicicletă de scos prin parc, pe câmp, prin păduri etc. Ah, stai așa:

Bicicleta Mtb Devron Riddle RM3.7 este un mountain bike gata de aventura, un hardtail aluminiu destul de usor.

Bicicletele mtb sau mountain bike sunt super universale.
Acestea pot fi utilizate pentru transportarea cumparaturilor de la piata, plimbarile prin parc sau calatoriile in jurul lumii. Insa destinatia de baza a bicicletei mtb sau de munte – este ajutorul biciclistului in depasirea traseelor de noroi, nu neaparat doar a celor de munte.

afisport.ro

Upgrades

Între timp m-am obișnuit cu ghidonul larg și poziția pe care acesta o impune și am schimbat anvelopele Mitas Ocelot V85 cu unele Maxxis Crossmark II. Cele de la Mitas se toceau la frânarea intensă pe asfalt. Mă rog, fiecare cu stolul lui. După un pic de studiu pe internet, am hotărât să îi fac un upgrade schimbătorului de pinioane la un Deore RD-M592 9 viteze și abia aștept să aud sfaturi de la specialiști cum că trebuie să schimb și manetele de schimbător și schimbătorul de foi Alivio (ambele cu 9 viteze) sau că nu se merită pe acest tip de cadru. Ia în calcul că genul ăsta de upgrade-uri se fac în timp, ca să fie cost effective pentru buzunar.

După experiența de pedalat pe drum forestier pietruit, mă gândesc serios să trec pe o tijă de șa cu suspensie/amortizor. E o chestie de menajat discurile … vertebrale. Nu am simțit nimic deranjant la brațe sau cervicală, deci furca Rockshox Judy TK își face treaba. De fapt, ba da, dar a fost doar în perioada de acomodare cu noul ghidon.

Bicicleta MTB Devron Riddle M3.7 a costat 2499 lei în iunie 2022.

Sper că modelele Devron Riddle din gama 2023: RM1.7, RM1.9, RW1.7, RM2.7, RM2.9, RM3.7, RM3.9 au o asamblare mai fermă și o paletă de activități recreative mai mare decât Devron Riddle M3.7.

Spre comparație: Rockrider 5.2, acest MTB despre care mulți și-au făcut o părere

În 2014, am cumpărat un Rockrider 5.2, cu care m-am dat pe câmp, prin ploaie, i-am făcut împachetări cu nămol la o ediție de Prima Evadare, am coborât cu el de la Babele, am dat ture cu el de Băneasa, 2020 l-a transformat în bicicletă de navetă și, într-un final, l-am convertit în beercicletă.

În 9 ani și 4000 de km pedalați, a văzut service-ul o singură dată, în 2022, când, după 2 week-end-uri pierdute de mine cu reglaje pentru schimbătorul spate Shimano Altus (aceeași problemă ca și la Alivio, mai enervantă din cauză de basculă strâmbă), m-am lăsat păgubaș și am apelat la service-ul Decathlon. Nu era de pricepere, cât de faptul că una dintre basculele cadrului a suferit modificări în urma unor incidente din trecut. Am zis mai sus că e ținut la un loc cu alte biciclete, probabil i-o fi dat careva mai tare la coaste.

Abia în 2020 am început să schimb una alta pe la el (plăcuțe de frâne pentru frânele mecanice pe disc față, saboții pentru v-brake-ul de pe spate, lanț și pinioane). Încă de la început, i-am schimbat șaua și cauciucurile. Unde mai pui că pentru cadrele de pe bicicletele Rockrider există garanție pe viață.

Ți-aș recomanda Devron Riddle, oricare dintre versiuni? Aș face-o cu inima strânsă și cu recomandarea să o iei din magazin și să ceri reglaje free of charge celor din magazin, înainte de a te sui pe ea. Aș mai menționa că s-ar putea să faci drumuri dese pe la service și ca să eviți asta ți-ar recomanda revizii ale bicicletei la fiecare 100 de km parcurși. Sunt amuzant, știu, dar asta pot spune în baza experienței mele cu Devron Riddle M3.7.

Te-aș îndruma mai degrabă spre modelele Rockrider în același buget ca și Devron Riddle.