De la o simplă hoinăreală sau un foto safari, la noaptea muzeelor și tururi organizate, mereu se vor găsi motive să îţi doreşti să afli mai multe despre oraşul tău. Am dat curs invitaţiei Corinei Georgescu, persoana din spatele blogului blogdeturism.ro, şi am avut ocazia să văd trei dintre cele mai căutate obiective turistice ale Bucureştiului: Palatul Cotroceni, Muzeul Satului şi Palatul Parlamentului. Vizitele la muzeu au făcut parte dintr-un tur pus la punct de cei de la Paralela 45, iar intrările la muzeu au fost asigurate de către cei de la norc.ro, care au şi planificat vizual traseul, traseu care s-a schimbat din varii considerente.
Organizator:
Parteneri:
Urmărește evenimentul:
|
Primii în Piaţa Victoriei au fost Sorin, Cezar, Roxana şi Alex, Alexandra de la viajoa.ro, după care au apărut, Ionuț, ghidul pus la dispoziție de cei de la Paralela 45, Victor, Corina şi oaspeţii din provincie (Nebuloasa, Tomata cu Scufiţă, Simona, Lilişor şi Dan) şi restul oamenilor care au dat curs invitaţiei:Ionuț, Răzvan, Elena, Cristina, Bimus, Hoinaru, Alina, Andreea, Andra, Mihaela etc. (iertat să fiu, n-am reținut chiar pe toată lumea).
Pe la vreo 10.15 am, am pornit pe Podul Mogoșoaiei, via Elisabeta, Eroii Sanitari, Şos Cotroceni, cu destinația Palatul Cotroceni. Atât cât s-a putu, Ionuț ne-a servit la botul calului informații despre cele mai importante obiective ce se găsesc de-a dreapta și de-a stânga istoricei căi de acces: Institutul de Istorie a Artei, clădirile Academiei Române, Muzeul Colecțiilor de Artă, Ateneul Român, Monumentul Renașterii Naționale, Biserica Crețulescu, Palatul Telefoanelor, Pasajul Macca-Villacrosse, Palatul CEC, Muzeul Național de Istorie a României etc.
Ajunși la Palatul Cotroceni, ne-am debarasat de aparatele foto, știți voi treaba cu patrimoniul național etc., am străbătut aleea ce urcă spre partea din spate a palatului însoțiți de ghid, și-am intrat în palat pe lângă bucătării. După ce ne-am pus târlicii protectori, am urcat câteva scări în spirală și am ajuns în holul cu cărți poștale vechi ce reprezentau Bucureștiul vechi, destinații turistice din țară și familia regală și ne-am minunat de Holul de Onoare, Salonul German, Salonul de Vânătoare, Salonul Florilor, biblioteca cu cele 2500 de exemplare ce acoperă printre altele și cărți de botanică, una din pasiunile Regelui Carol I.
Au urmat apoi Marele Salon de Recepție vegheat de o masă masivă din marmură de aproximativ 8 tone și animat de tablouri ale unor pictori rămași anonimi până în ziua de azi, Dormitorul Reginei Maria și camera norvegiană, Salonul Oriental, locul în care studiau prinții și prințesele, vegheat de terasa destinată servirii ceaiului, Salonul Empire, salon decorat în tonuri de roșu, și Salonul Sheraton. Au mai fost vreo 2 dormitoare, dintre care unul cu un pat imens, frumos sculptat, făcut cadou familiei regale de către familia Ghica, și o cameră, din păcate nu mai țin minte cum se cheamă, în care își odihnește corzile o pianină decorată cu motive din argint și carapace de broască țestoasă.
Mai multe informații despre toate aceste încăperi puteți găsi pe site-ul romaniaexplorer.com, pe site-ul muzeului și pe site-ul preșidenției.
După o vizită prin Palatul Cotroceni, veți reține, mai mult ca sigur, că:
- inițial, toate ferestrele palatului erau din cristal, majoritatea înlocuite cu virtralii după cutremurul din 1977;
- din 1949 şi pînă în 1976, Palatul a fost folosit ca palat al pionirilor;
- nici unul din președinții României nu a locuit și nici nu va locui vreodată la Palatul Cotroceni; singura aripă a palatului destinată activităților președinției, fiind cea construită în anii ’80;
- unele covoare păstrează modelul candelabrelor și sunt lucrate manual, în România, singurul de sorginte străină fiind cel din Salonul German, covor cu motive orientale țesut în Germania;
- arhitectura este aceeași ca cea a Peleșului;
- în funcție de ghid și de felul în care știți să îl povocați, veți obține detalii de can-can despre cei ce au locuit palatul;
Lucruri ar mai fi multe de spus, dar mai bine le aflați la fața locului sau din sursele către care am făcut trimitere mai sus.
După vizita la Palatul Cotroceni, ne-am continuat traseul către Muzeul Satului via Șos. Știrbei Vodă, Buzeşti, Blvd. Aviatorilor, Piața Charles de Gaule și Arcul de Triumf.
Muzeul era animat de tâgul organizat cu ocazia evenimentului Maramureş – Cultură şi Tradiţie.
Cum vizitele la Palatul Cotroceni și Palatul Parlamentului au fost programate, a trebuit să grăbim pasul și să vizităm rapid casele din muzeu, în ciuda faptului că fiicele satului maramureșan ne-au făcut cu ochiul și ne-au convins să le asistăm la un dans regional, dans cu strigătruă, cel strigat fiind un anume Niculai. 🙂
Maratonul a continuat printre construcțiile de muzeu de pe malul Herăstrăului, am glumit și ne-am hâhâit la glumele simpaticilor din grup și într-un final ne-am îndreptat spre Palatul Parlamentului.
Palatul Parlamentului
Cîteva saloane din Palatul Parlamentului le-am văzut cu ocazia anumitor evenimente, dar de data aceasta uimirea a fos mult mia mare. După un control ca la îmbarcările de la aeroport, am purces, conduși de ghid în prima sală accesibilă publicului, C.A. Rosetti, sală în care se regăsește cel mai mare și mai greu candelabru din palat. Acesta cântărește nu mai puțin de 5 tone. Covorul, ca de altfel toate covoarele din Palatul Parlamentului, este de origine românească și a fost țesut la Cisnădie. Au urmat sala I.C. Brătianu, Tache Ionescu (vezi panormară), Sala Unirii, Sala Nicolae Bălcescu sau salonul roz recent deschis publicului, Sala A.I.Cuza, sală ce a găzduit în anul 1995, concertul dirijat de Yehudi Menuhin, în cadrul redeschiderii Festivalului Internaţional de Muzică “George Enescu”.
Din această sală se iese într-unul din balcoanele (vezi panoramă) ce oferă o panoramă aupra Bulevardului Unirii cunoscut în trecut ca Victoria Socialismului. Gura lumii spune că bulevardul a fost gândit astfel încât să depășească în lungime și în lățime Champse-Elysees.
Pe unul din corodoarele Palatului se mai văd încă și azi colajele ce reprezintă scene religioase folosite în filmul Amen, regizat de Costa Gavras și filmat aici în anul 2000, astfel încât să redea încăperi ale Vaticanului. Acum îl așteptăm cu interes pe Bimus cu producțiile sale pentru videolog. 🙂
Balconul a fost ultimul loc vizitat din Palatul Parlamentului, vizita încheind un eveniment ce se vrea organizat periodic.
De fapt, mint! Evenimentul s-a încheiat la un pahar de voie bună în Kopel’s.
Mulţumiri organizatorului şi partenerilor săi!
P.S. M-am distrat copios când lumea m-a confundat cu Imperator (Cezar) şi un reprezentat norc.ro/trombon.ro.
~~~
Informaţii utile:
Muzeul Naţional Cotroceni
Bulevardul Geniului, Nr. 1
Cod 060116, Sector 6, Bucureşti
România (vezi pe harta norc.ro)
Date de contact:
Website: www.muzeulcotroceni.ro
Email: muzeulcotroceni@netscape.net, vizitare@aim.com (programări vizite)
Tel.: +4 021-317.31.07
Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti
Şos. Kiseleff, Nr. 28-30,
Cod Poştal 011347, Sector 1, Bucureşti
România (vezi pe harta norc.ro)
Date de contact:
Website: www.muzeul-satului.ro
Email: contact@muzeul-satului.ro
Tel.: +40 021.317.90.68, 0720.220.132
Str. Izvor, Nr. 2-4,
Sector 5, Bucureşti
România (vezi pe harta norc.ro)
Date de contact:
Website: www.cdep.ro
Email: webmaster@cdep.ro
Tel.: +4 021 316 0300, +4 021 414 1111
Probabil cel mai documentat articol de la eveniment; sunt sigur ca a fost distractie pe cinste. 🙂
Bun asa, eu acum ce as mai putea zice??? Pot sa dau copy paste? 😀
Glumesc, felicitari pentru articol, foarte bine prezentat!
@Bogdan, nu ne-am bătut cu apă, nici n-am dansat :), eu am fost practic un outsider, fiind prima invitaţie de genul ăsta căreia îi dau curs, aşadar mai retras din fire. Da, e adevărt, s-a râs pe seamna anumitor aspecte ale “excursiei”, obiectivelor etc. A fost o distracţie culturală. 🙂
@LumeaMare, de scris se mai pot scrie multe, cu link, evident 🙂 . Eu abordez un stilul mai impersonal, prezentări reci, fără prea multă culoare. Dau nuanţă şi detalii cât să îl conving pe cititor că trebuie să facă şi el ce am făcut eu. Dacă aş servi totul pe tavă, i-ar pieri entuziasmul.
Imi place ca ai pus multe linkuri, care-mi sunt utile si mie. Oare cat ti-a luat sa scrii postul asta? :-??
Asa e, noi suntem la polul opus, putine detalii, multe impresii…
Dar tot m-ai blocat exact cand vroiam sa ma apuc de scris! 🙂
@Elena, vreo 4 ore în care am mai făcut diverse 🙂
Link-urile le aveam la îndemână. Sunt colecționar de ocazie. Nu se știe niciodată când trebuie să dai un link … sau 50 😀 Lăsând gluma la o parte, mă tot documentez dinainte pentru articole ce vor fi publicate cândva în viitor. Mă tot chinuie niște idei de ghid turistic și trebuie să fac rost de material.
@LumeaMare, eh, data viitoare am să scriu eu ultimul 😉
Pare sa fi fost o zi plina ! Super post btw !
Cătălina, și-ncă mai era loc de plimbări și povești. Doar ce mi-am făcut încălzirea. 😛
Mulțumesc!