Acest post este parte a campaniei Scrie România, ediția a 2a, o serie de posturi dedicate promovării României din punct de vedere turistic, promovare bazată pe evenimente trăite pe viu de bloggeri pasionați de călătorii.
Ultimele noastre obiective pe lista #scrieromania au fost Păcuiul lui Soare, obiectiv imediat după Dervent, Durostorum, în Silistra, Bulgaria, iar pe drumul de întoarcere la Constanţa Mănăstirea Dervent.
Păcuiul lui Soare este o insulă izolată a Dunării ce găzuieşte un alt obiectiv de importanţă strategică în sistemul defensinv bizantin. Situl arheologic nu este accesibil publicului larg, făcând parte dintr-o tabără arheoogică izolată. Se găseşte totuşi un barcagiu dispus să te treacă Dunărea până pe insulă contra unei sume. Noi nu am avut norocul ăsta. Omul se dregea după o beţie cruntă.
Ca să ajungi la locul de îmbarcare trebuie să urmezi şoseaua ce vine de la Dervent şi merge către Ostrov. La câteva sute de metri după Mănăstirea Dervent se face un drum de piatră pe un dig ce trebuie urmat preţ de vreo 3 km. Pe partea dreaptă a drumului veţi observa sere inundate, iar pe stânga Dunărea, pe al cărui mal împădurit veţi sesiza, la un moment dat, un hotel plutitor. Trebuie să continuaţi drumul urmând întocmai malul Dunării, până ajungeţi la tabăra arheologică. Dacă aveţi noroc, puteţi vedea chiar şi fazani.
Noi am încurcat traseul, descris din direcţia Ostrov – Dervent, noi venind dinspre Matei Corvin, şi am ajuns în satul Galiţa. Noroc cu muşterii de la birtul satului ce ne-au îndrumat corespunzător. De vreţi să ajungeţi pe insulă, e recomandat să vă faceţi programările pentru traversat cu barca din timp, evitând astfel situaţia de a bate drumul de pomană până acolo. Ştiu, v-aţi aştepta la date de contact. Cum zona e arie protejată, nu pot să vi le ofer. Netul e totuşi mare. Pe scurt despre Păcuiul lui Soare: a fost o cetate bizantină construită între anii 972-976 de trupele împăratului Ioan Tzimiskes, cetate ce a servit ca avanpost al oraşului Durostorum, dar ca şi bation la frontiera Dunării de Jos. În ultimii săi ani de viaţă, cetatea a servit doar ca centru comercial. Mai multe detalii despre Păcuiul lui Soare găsiţi pe blogul Crâmpeie din România şi în această notă de pe Facebook a Asociaţiei Lunca Dunării (mulţam, Mihai, pentru link).
Noi ne-am încercat norocul mai departe către Durostorum. Şi noroc cu nişte cetăţenii ce doar coborâseră de pe bacul ce face legătura dintre Călăraşi şi Ostrov că altfel nu nimeream vama către Silistra, ascunsă de lăstărişul de pe marginea drumului.
O să fiţi surprinşi de faptul că Silistra e fix la o săritură de gard, în lungul şoselei de la intrare în Ostrov. Ba chiar veţi fi tentaţi să vedeţi dacă se întâmplă ceva în cazul în care aţi trece prin una din aparentele spărturi din gard. La întoarcere nu ne-am putut abţine şi am intruat într-o curte de pe partea cu Silistra. Şi am ajuns fix în curtea grănicerilor. Am fost somaţi lejer prin flash-uri de lanterner şi ridicat din mâini, dar ne-am continuat drumul către şosea, înapoi pe unde intrasem. Nu s-a sinchisit nimeni să ne urmărească. Nu vă recomand să faceţi asta. 🙂
Revenind la Silistra, după ce la vamă mi s-a atras atenţia că am fizionomia schimbată şi că nu mai semăn cu cel din buletin, ne-am continuat drumul asistaţi de GPS către … nicăieri. Nici măcar vameşul nu a ştiut (mai bine zis nu a vrut) să ne îndrum către ceea ce a fost odată oraşul antic Durostorum. Vă spun eu cum procedaţi. Din vamă mergeţi până la a doua intersecţie semaforizată, unde faceţi stânga şi ţineţi şoseaua principală până ajungeţi într-un sens giratoriu (cu o benzinărie OMV în centru), şi acolo căutaţi ieşirea spre Rompetrol. Imediat ce intraţi pe acea bretea, veţi observa indicatorul specific obiectivelor turistice de importanţă arheologică, urmăriţi-l şi continuaţi drumul până observaţi însemnele supermarket-ului Billa. Aici căutaţi un loc de parcare, traversaţi parcul şi veţi ajunge fix la oraşul antic Durostorum … la ce a mai rămas din el.
Căutând locul amintit, am profitat de ocazie şi ne-am mai plimbat prin zona aceea a oraşului, destul de primitoare vizual. Clădiri vechi, muzee, un părculeţ împădurit, clădiri de birouri ce şi-au făcut loc lejer în peisaj fără a deranja prea mult vizual. Surprinzător, mulţi copilaşi de şcoală generală ştiu ceva engleză şi pot ajuta la orientare, atâta timp cât nu sunt şi ei la fel de dezorintaţi. 🙂 Noi am avut noroc cu o româncă stabilită acolo care ne-a îndrumat cât de cât spre ceea ce căutam.
Durostorum, aşezare ce datează din secolul I după Hristos, a fost un centrul militar-administrativ roman ce avea ca scop apărarea teritoriilor Dunării Inferioare de incursiunile barbarilor din nord. Cu timpul, Durostorum a devenit un punct important pe harta drumurilor romane, prin el trecând una din magistralele determinante pentru structura imperiului, drumul periferic dunărean de la Roma prin Vindibona (Viena) până la ţărmul vestic al Mării Negre, precum şi drumul care începea la Durostorum, traversa provincia Moesia şi ajungea până la Marcianopole. Mai multe detalii găsiţi pe site-ul Consililui Judeţean Constanţa., precum şi pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie a României.
La întoarcerea în ţară am făcut o scurtă oprire la Mănăstirea Dervent, unde călugării se retrăseseră pentru rugăciunea de seară. Am zăbovit cât să avem timp să ne minunăm de ceea ce arată ca o cruce de piatră, dar care pur şi simplu creşte din pământ. Tot la mănăstire şi-a găsit refugiul o icoană făcătoare de minuni ce o întruchipează pe Maica Domnului. De asemenea, credincioşii suferinzi îşi pot căuta tămăduirea la Izvorul cu acelaşi nume: Izvorul Tămăduirii. Din punct de vedere istoric şi religions, Derventul a fost identificat ca cea mai veche vatră monahală de pe teritoriul României, consemnată în partea de sud a Scythiei Minor, între Tomis şi Durostorum. Mănăstirea Dervent va rămâne totuşi un loc ce merită descoperit mai îndelete în excursii viitoare.
Şi cu această ultimă oprire s-a încheiat a doua ediţie a Scrie România ce a însumat nu mai puţin de 650 km parcurşi în 15 ore şi 9 obiective turistice de importanţă arheologică, naturală şi religioasă.
Pe parcursul excursiei în Dobrogea, cazarea și transportul au fost asigurate de Răzvan Radu, administratorul rețelei Cazare Constanta Mamaia.