Acest post este parte a campaniei Scrie România, ediția a 2a, o serie de posturi dedicate promovării României din punct de vedere turistic, promovare bazată pe evenimente trăite pe viu de bloggeri pasionați de călătorii.

Aşa cum vă spuneam în articolul despre Cheile Dobrogei, unul din ultimele obictive pe lista noastră în drum spre obiectivul final, Durostorum, a fost şi castrul roman Capidava din comuna Topalu. Din Târguşor am urmat DJ225 până în localitatea Mireasa, de unde am urmat drumul de piatră ce ajunge în câmpul de eoliene de lângă Mireasa şi de aici iese în E60, în apropiere de şoseaua ce merge spre localitatea Ţepeş Vodă.

În cazul în care vă aflaţi în Dobrogea şi vreţi să scurtaţi din traseu, urmaţi cu încredere drumurile ce duc în parcurile de eoliene; deşi sunt din piatră, sunt într-o stare mai mult decât bună, aceasta fiind una din condiţiile impuse trasportului de piese pentru eoliene. De la Ţepeş Vodă se merge spre Siliştea pe DJ224, Dunărea şi se ajunge în Capidava pe DJ223, unde, pe malul drept al Dunării, ruinele castrului roman Capidava încă veghează neputinciose şlepurile ce tranzitează Dunărea şi localnicii ce ies cu bărcile la pescuit.

Scurt istoric al aşezării

La fel ca şi castrul Sucidava, castrul Capidava, iniţial un centru fortificat geto-dac, a avut un rol important în sistemul de apărare roman, făcând parte din seria de castre şi fortificaţii ridicate la începutul secolului al II-lea, în timpul împăratului Traian, ca parte a strategiei de oranizare a frontierei fortificate a Imperiului Roman la Dunăre.

După ce în secolul al III-lea cetatea a fost distrusă de goţi, a fost refăcută (ruinele vizibile astăzi sunt parte a reconstrucţie din secolul al III-lea) şi a devenit centru episcopal, suferind încă un atac din partea cutrigurilor în anul 559. A fost reconstruită de bizantini în secolul al X-lea, ca parte a sistemului defensiv bizantin, fiind locuită de stratiotai sau grăniceri, şi şi-a găsit sfârşitul în urma unui incendiu provocat de pecenegi în anul 1036.

Aşezarea, în formă de patrulater, era străjuită la colţuri de turnuri în sfert de cerc (deasupra), iar în interior vestigiile actuale au scos la iveală adăposturi de tip bordei îngropat.

În prezent, veţi descoperi ziduri reconstruite (proiectul de reconstrucţie implică şi restaurarea debarcaderului, intervenţii asupra zidurilor din incintă şi turnurilor, proiect coordonat de Institutul de Cercetari  Eco-Muzeale Tulcea) printre care puteţi să vă plimbaţi liniştiţi după ce treceţi de poarta de metal ce înlocuieşte vechea poartă sudică.

Răzvan ne spunea că nu e exclus să fii întâmpinat de copiii satului ce încearcă să îţi vândă monezi descoperite printre vestigii. Mai multe detalii despre perioadele de locuire şi reconstrucţiile aşezării puteţi găsi pe enciclopedia-dacica.ro, precum şi în prezentarea de pe site-ul Primăriei Topalu.

Ce puteţi face în zona Capidava

Dacă eu nu am reuşit să conving să vizitaţi castrul, citiţi şi postul Capidava, un mic paradis (autorul este un student (poate chiar fost student) al Facultăţii de Istorie Nicolae Lupu din Sibiu, cu menţiunea că cercetările arheologice de la Capidava se desfăşoară în regim de şantier-şcoală) şi poate vă schimbaţi punctul de vedere.

Dacă printre scopurile călătoriilor voastre se numără şi pescuitul, sunteţi în locul potrivit. Cunoscătorii spun că sub vechiul castru este un loc propice pentru datul la caras şi crap, existând zile când trage şi răpitorul. De asemenea, locuri propice pentru pescuit sunt şi la Dunărea, pe malul opus al Dunării sau la Topalu, în locul La Moară.

În cazul în care faceţi pelerinaj religios în zonă, nu rataţi mănăstirea cu hramul Sfinţilor Epictet şi Astion, mănăstire ce găzduieşte moaştele celor doi sfinţi.

Sau vă puteţi continua drumul înspre sudul Dobrogei către Monumentul Triumfal de la Adamclisi, Peştera Sf. Andrei, Mănăstirea Dervent, Păcuiul lui Soare sau Silistra, în Bulgaria.

Pe parcursul excursiei în Dobrogea, cazarea și transportul au fost asigurate de Răzvan Radu, administratorul rețelei Cazare Constanta Mamaia.

~ ~ ~

 Informaţii Utile

Localizare

• La jumătatea distanţei dintre DN2A (E 60) (Constanţa – Hârşova – Slobozia – Urziceni – Bucureşti) şi DN3A – A2 – 22C (autostrada Bucureşti – Cernavodă, continuată apoi cu 22C înspre Constanţa)

Căi de acces (sau varianta descrisă în post)

• Pe DJ223, fie venind dinspre Hârşova (prin intersecţia de la Hanul Morilor – Tichileşti – Topalu – Capidava), fie dinspre Cernavodă (prin Seimeni – Dunărea – Capidava)

Şantierul Arheologic Capidava
Site: www.capidava.ro

Contact
Conf. Dr. Ioan I.C. OPRIŞ
Email: ioan_opris@yahoo.com | ioan.opris@capidava.ro

Mănăstirea Sf. Epictet şi Astion
Localitatea Capidava, Comuna Topalu
Judeţul Constanţa
România

Contact
Maica Stareţă Mihaela Pantea
Tel: 0733 323 596