Colecţionarul de istorie, un roman de Elizabeth Kostova, este o reinterpretare a mitului Dracula bazată pe date istorice şi evenimente reale combinate cu pasaje de ficţiune duse la extrem, pentru că îl prezintă pe Vlad Ţepeş (personajul istoric) ca fiind vampir şi în viaţă şi în zilele noastre. Formulări ca “bazată pe date istorice/evenimente reale” şi “reinventarea mitului Dracula” derută cititorul, iar cititotul neavizat, care caută doar firul istoric al evenimentelor, poate pierde plăcerea de a parcurge romanul cap coadă.
Acţiunea romanului, care este ‘structurat’ ca o povestire în povestire, are legătură cu o carte bizara, cu paginile goale, mai puţin cea din mijloc, unde apare imaginea unui dragon însoţita de cuvântul Drakulya. Ea are în centru doi protagonişti: Paul, reprezentant al evenimentelor din trecut şi fica sa, viitorul personaj principal al romanului. Mulţi istorici s-au pus în pericol în încercarea de a dezlega aceast mister şi de a descoperi adevărul despre Vlad al III-lea (Tepes).
Paul predă involuntar ştafeta cercetărilor legate de această carte ficei lui care se aventurează într-o ‘urmărire’ a personajului istoric care va purta cititorul din Franţa, la Les Bains (Mănăstirea Saint Matthieu), în arhiva Bibliotecii Naţionale din Istanbul, apoi lângă Bucureşti, la Snagov, în Ungaria, pentru ca mai apoi să îşi găsească răspunsurile într-o biserică construită pe ruinele unei mănăstiri (Sveti Gheorghi).
Toate faptele fictive reies din fascinaţia oamenilor pentru lucrurile pe care nu le înţeleg, obscure, care nu pot primi o explicaţie logică, pentru că imaginaţia omenească e un loc tainic, plin de amintiri primitive şi dorinţe nemărturisite (Vampirul Lestat + Ann Rice).
