Deși promovarea României, a regiunilor și a destinațiilor turistice este un punct strategic aflat undeva spre sfârșitul listei cu priorități pentru dezvoltarea României, autoritățile locale, asociațiile de promovare turistică și entitățile private deopotrivă au grăbit puțin pasul pentru a vopsi gardul după care încă se fac licitații pentru infrastructura și logistica atât de necesare practicării unui turism civilizat sau, ca să ne aliniem apartenenței europene, unui turism european.
Astfel, realizând importanța integrării componentei de mobile în promovarea României, în ceea ce privește autoritățile și asociațiile de promovare, și a business-ului, în ceea ce privește operatorii privați, mai toți actorii din turism s-au apucat să promoveze România și atracțiile ei, atât turiștilor locali, cât și celor străini (incoming), prin aplicații mobile, parte sau nu din proiecte cu finanțare europeană, din bugetul local sau din fonduri proprii.
Având ca premisă cele de mai sus, plus dezamăgirea că la eTravel Awards nu am văzut mai multe nominalizări pe partea de aplicații mobile de turism, am trasat o nouă direcție editorială pentru proiectul Turism 2.0 și anume o serie de articole-interviu cu dezvoltatorii și beneficiarii aplicațiilor mobile pentru promovarea turistică a României, ghiduri turistice mobile, planificatoare sau aplicații ce listează unități de cazare sau experiențe, articole completate de recenzii de aplicații pe blogul calatoruldigital.ro. Întregul demers va fi identificat cu numele RoTravel Apps Index, iar materialele partajate pe rețelele sociale vor putea fi identificate după #RoTravelAppsIndex.
Articolele-interviu se vor focusa pe partea de business, pe problemele pe care aplicațiile le rezolvă, pe resursele necesare dezvoltării aplicaților și pe oamenii din spatele acestora.
Prezente sau nu în clipul de prezentare a României pregătit de Ministerul Turismului, majoritatea destinațiilor turistice din România se bucură de existența unor aplicații mobile reprezentative, fie construite pe platforme de-a gata, în care beneficiarii își încarcă propriul conținut, fie construite de la zero, după specificațiile beneficiarilor.
În ceea ce privește utilizatorii români de aplicații, aceștia devin din ce în ce mai selectivi cu aplicațiile pe care le folosesc, bătălia pe care aceștia o coordonează este între aplicațiile instalate vs. aplicațiile folosite și între aplicațiile folosite vs. aplicațiile folosite frecvent, de unde se poate deduce destul de ușor unde se poziționează aplicațiile mobile pentru promovarea turistică a României. În medie, aceștia au instalate în jur de 30 de aplicații și folosesc frecvent doar 4-6 aplicații, conform unui studiu unlock. Și aici apare marele semn de întrebare: chiar are România nevoie de atâtea aplicații mobile de promovare, planificatoare, cataloage mobile cu unități de cazare ș.a.m.d.?
CITEȘTE ȘI: Există aplicații mobile de călătorie complexe?
Parcurgând articolele-interviu, mulți dintre cei interesați vor găsi răspunsuri la dilema cum percep administrațiile publice turismul electronic, inițiativă Turism 2.0 ce-și doarea să scoată în evidență nivelul de alfabetizare digitală în materie de turism în rândul administrațiilor publice.
