În 2014 am revenit în Köln de două ori, de data asta profitând mult mai mult de timpul liber avut la dispoziție, cu vreme nu tocmai perfectă pentru un sfârșit de august, dar cu un sfârșit de septembrie extraordinar.
De această dată am profitat de cursa Blue Air București – Köln/Bonn și retur, la una din cele două aterizări pe Köln/Bonn având o priveliște spectaculoasă asupra Kölnului ce a inclus cele mai reprezentative simboluri ale sale: Rin-ul și Domul din Köln.
Din păcate, am putut reda experiența asta doar pe Instagram, la cel de-al doilea zbor nemaifiind nevoie de un survol asupra orașului înainte de aterizare.
Aeroport Köln/Bonn (CGN)
Kennedystraße
Köln 51147
Germania
Legături feroviare spre Köln
S13 sau RE sau ICE până în stațiile Köln Hauptbahnhof sau Messe/Deutz
Pe scurt, date logistice despre conexiunea cu orașul: aeroportul e legat de oraș prin calea ferată, fiind situat în zona 1b, ceea ce înseamnă că cu un singur bilet puteți merge și cu trenul și cu tramvaiul sau autobuzul atât timp cât nu schimbați direcția de mers și un anume interval de timp.
La momentul vizitei mele, 1 călătorie în zona 1b era 2.70 EUR. Biletele se iau de la automatele din stații sau de la cele din tramvaie, unde există și hărți ale rețelei de transport ce evidențiază și zonele tarifare. În gara centrală, acestea sunt situate înainte de a urca pe peron și permit și plata cu cardul. Informații despre trenuri se găsesc pe panourile din stații, de pe fișele de mersul trenurilor, de pe care puteți afla și cât de lungi sunt acestea pentru a ști unde să vă poziționați pe peron.
CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să știi înainte de un city-break în Koln?
Kölnul este al patrulea oraș ca mărime și cel mai vechi din Germania, și găzduiește cel mai vizitat obiectiv turistic patrimoniu mondial din oraș și din Germania în același timp, Domul.
Printre cele mai populare atracții ale orașului se numără Domul, podul Hohenzollern, o grămadă de stabilimente religioase, centrul vechi cu ale sale case colorate, aleea de promenadă de pe malul Rinului și peninsula cu portul, berea locală Kölsch, preparate culinare precum Himmel und Äd mit Flönz (Pământ și Cer, în traducere) sau Reibekuchen, grădina zoologică, telegondola sau platforma de observare. De asemenea, cartierele mărginașe ale orașului se bucură de o grămadă de păduri prin care te poți plimba liniștit, fără a fi oripilat de amploarea proiectelor imobiliare.
Dacă data trecută am avut timp de grădina zoologică din Köln și de Dom, de această dată, la sfârșitul lui august, am profitat de ceea ce se anunța o zi însorită și am urcat în Köln Triangle, o clădire turn pe malul drept al Rinului, înaltă de 100 de metri, de pe care se poate vedea orașul în toată splendoarea lui.
KölnTriangle
Ottoplatz 1
Köln D-50679
Tel.: +49 2234 9921-555
Email: info@kulturinfo-rheinland.de
Köln Messe/Deutz, U3
Accesul pe platforma de observare se făcea, la momentul vizitei mele, pentru 3 euro. De aici se pot vedea, în sensul acelor de ceasornic, Dom-ul și podul Hohenzollern, gara centrală, biserica medievală St. Mariä Himmelfahrt, biserica romanică St. Kunibert’s, gara Köln Messe/Deutz, Köln Arena, cartierul Humboldt/Gremberg, Abația Deutz, centrul vechi cu ale sale clădiri medievale și biserica romanică Gross St. Martin. Nu trebuie să țineți minte înșiruirea aceasta de atracții, acestea sunt marcate pe pereții transparenți ai platformei de observare prin schițe care, din unghiul potrivit, se suprapun fix pe construcții.
După ce am zăbovit ceva timp holbându-mă în toate punctele cardinale, am coborât din turn și m-am bucurat de ziua însorită într-o plimbare pe aleea de promenadă de pe malul stâng al Rinului, din dreptul Domului și până după clădirile moderne de sticlă din amonte, Kranhauser, din apropierea vechiului port de pe Rin.
Trebuie să recunosc că, deși orașul are o grămadă de muzee, nu am fost tentat să vizitez niciunul, nici măcar Muzeul Civilizației Romano-Germanice pentru a afla mai mult despre originea romană a acestuia. Mi-a fost suficient să umblu aiurea prin centrul vechi (Altstad), printre clădirile istorice cu pub-uri tradiționale sau moderne.
De data asta nu am ratat urcarea într-unul din turnurile Domului, cel vizitabil, turnul de sud. Turiștii pot urca până la platforma de la 100 de metri înălțime pe 533 de metri, nu înainte de a trece de camera clopotelor, singura din lume în care mai atârnă liber un clopot de 24 de tone, clopotul Sfântului Petru, alături de alte 7 clopote mai mici.
După câteva plimbări de genul acesta, fără doar și poate, foamea iți dă ghes. Treaba se poate rezolva relativ repede la un fast-food local, cel care vinde wursti de toate felurile sau într-unul din pub-urile din zonă cu un Kölsch la Stangen în față (pahar special de bere îngust și înalt cu o capacitate de 0.2 l). Am încercat ambele variante și în ambele cazuri wurst-ul a fost nelipsit, fie că a fost servit într-o chiflă sau alături de cartofi prăjiți pe care îi puteai năclăi în maioneză și ketchup, așa cum fac nemții.
Cum sunt amator de bere nemțească am încercat mai multe sortimente de Kölsch, majoritatea din suita celor mai apreciate beri de către localnici: Reissdorf, Früh, Gaffel sau Mühlen.
Și, ca să fiu în pas cu globalizarea, pardon, cu americănizarea voiam să zic, la recomandarea cunoscuților am gustat și deja celebrii burgeri ai lui Freddy. Fast-food-ul se găsește în apropiere de gara Köln Süd, într-o zonă frecventată de studenți, și e full mai tot timpul.
Freddy Schilling, Die Hamburger Manufaktur
Kyffhäuserstraße 34
Köln 50674
Germania
Rathenauviertel
Din ce am auzit, hamburgerii se ridică la nivelul celor americani. Pentru mine a fost un hamburger delicios, n-am putu să-l compar cu alții pentru că nu sunt neapărat fan. Dar da, am mâncat și hamburgeri nu la fel de buni. Mi-au plăcut sosul pentru cartofi și chifteaua bine făcută, restul a fost garnitură.
Cum am revenit în Köln spre sfârșitul lui septembrie, am avut ocazia să experimentez și activități specifice localnicilor, mare trend acum printre turiștii de city/week-end break, o sărbătoare stradală (Strassenfest) în zona Dellbrück, Dellbrücker Festmeile.
Ca la orice sărbătoare stradală, indiferent de unde s-ar petrece, au fost prezenți mici comercianți, artizani și producători de fel de fel de produse de larg consum. Deși departe de centrul aglomerat al orașului, destui de mulți turiști alături de localnici au venit la evenimentul de week-end. O întreagă stradă a fost închisă pentru asta.
Ca să mă conformez bucătăriei nemțești am încercat o delicatesă nu neapărat locală, Flammlachs, somonul în crustă de sare afumat lângă focul de lemne. Deși peștele sărat nu impresionează cu nimic gusturile mele culinare, combinația în care a fost servit mi-a depășit așteptările: sosul de maioneză cu muștar și miere de albine și salata verde i-au făcut repede loc printre papilele spălate de dușuri de salivă.
Și ca meniul să fie complet, a trebuit să continui cu trei chiftele din cartofi (Reibekuchen) asortate cu piure de mere. Mai că era pe cale să stric și bunătate de bere, combinând-o cu cola, așa cum făceau localnicii de la sărbătoare.
Nu departe de această zonă, la capătul liniei de tramvai ce leagă centrul orașului de zona Dellbrück, era o pădure în care îți puteai continua siesta de sărbătoare stradală cu o plimbare în natură.
M-am bucurat de aceast plămân verde al orașului la vizita din vară. În Köln, pădurea e un loc de refugiu civilizat pentru toți iubitorii de mișcare în aer liber. Unde mai pui și faptul că multe dintre pădurile din jurul orașului sunt traversate de Kölnpfad, cel mai cunoscut traseu de hiking al orașului, traseu de 171 de km care înconjoară orașul. Porțiunea de pădure pe care am traversat-o eu face parte din secțiunea a 11-a a traseului. Noi rămânem la stadiul de idei pe care sperăm să le audă autoritățile.
Tot la capătul liniei de tramvai din această parte de est a orașului se găsește și Muzeul Tramvaielor. Nici pe acesta nu l-am vizitat, preferând plimbarea prin pădure și printr-un cartier de case cu arhitectură specifică zonei din apropiere.
Să nu care cumva să credeți că pe perioda șederii noastre în Köln am stat pe stradă. Dacă data trecută am stat la hostel, de această dată am optat pentru un hotel de 3 stele în zona Holweide.
Hotel Lorien
Bergisch-Gladbacher-Str. 406
Köln 51067
Holweide
Germania
Tel.: 0049 221 963790
Email: info@hotel-lorien.de
Deși departe de centrul orașului, are legătură directă cu acesta prin linia de tramvai 18 sau 3. La ~50 euro camera pe noapte cu mic dejun inclus a fost mai mult decât perfect pentru nevoile noastre. Prima dată am nimerit într-o cameră recent renovată, cu mobilă nouă, iar a doua oară într-o cameră în care doar mobila era schimbată. Singurul inconvenient aici a fost atitudinea unei angajate din sala de mese.
Asta a fost aventura mea nemțească de anul ăsta, iar acum privesc în viitor la altele asemenea, dar și răsfoiesc printre amintiri împreună cu voi pentru a vă împărtăși experiențele mele.
Ce ar trebui să nu îmi scape în caz că mai ajung prin Köln?
Hmmm…sună tare, tare interesant!