Tocanul de oaie de pe Transalpina și Cascada Scoruș din Munții Căpățânii

tocan de oaie
Tocan de oaie, produs traditional de la Stâna Ștefanu de pe Transalpina

Prin vara lui 2019, am avut ocazia să ajung iar prin locuri pe care le-am văzut băiet fiind, în concedii din acelea la munte cu cortul, mai în sălbăticie mai organziat, mai exact pe Transalpina, bucățica dintre Obârșia Lotrului și Iezerul Muntinului.

Cum mergi întins, după camioanele și tirurile ce tranzitează Valea Oltului, după ce ieși din Călimănești, o lași mai moale din pedală, iar imediat ce treci de Motel Restaurant Lotru te încadrezi corespunzător și faci stânga spre Stațiunea Voineasa. De aici, după ce caii putere de sub capota mașinii trag pe câteva ace de păr abrupte, prilejuite de barajele Brădișor și Mălaia de pe râul Lotru, ți se vor afișa peisaje ce-ți taie răsuflarea, iar dacă vii cu lecțiile făcute, vei ști încotro să apuci pentru a-ți încânta ochii și alina sufletul cu frumos.

Am fost într-un cadru organizat, așa că ne-am dedat mulțimii, dar ne-am orientat de așa natură încât să nu ratăm esențialul.

Unde am stat în zona Voineasa?

Am fost cazați la Pensiunea Lazăr din Valea Măceșului, la 7 kilometri în amonte pe râul Lotru de Stațiunea Voineasa, pensiune populară printre cei ce iubesc șoselele montane și peisajele pe care acestea le afișează celor ce le tranzitează, judecând după multitudinea de abțibilduri de pe ușa de la intrare, logo-uri de cluburi moto sau site-uri de aventură.

Pensiunea, localizată pe malul drept al Râului Lotru, între Munții Lotru și Latorița, este genul de pensiune potrivită pentru team building-uri și evenimente cu mulți participanți, așa că nu te aștepta la nimic ieșit din comun. Ai unde îți întinde oasele, unde poți contempla, unde socializa, și, călător digital fiind :), ești și conectat cu exteriorul, fie prin intermediul televizorului, fie prin internet. După instalațiile de joacă din curte ai zice că e child friendly, dar dacă te cazezi la etaj în clădirea principală s-ar putea să-ți dea cu virgulă.

Rezervă cazare  Voucher 250 lei Airbnb

Pensiunea e un bun loc de pornire în traseele montane sau spre obiectivele din zonă mai prietenoase cu turistul antrenat la grătarul de la pensiune. Din apropiere se intră pe Drumul Strategic, drumul care urmează creasta Munților Latoriței atât de iubit de montain bikeri și motocicliști, drum ce se termină în apropiere de Stâna Ștefanu.

De asemena, la nici 40 de km de aici, din Obârșia Lotrului, încep câteva trasee montane cu grad mediu de dificultate spre Șaua Poatra Tăiată (cruce roșie), spre Cabana Voievodul (triunghi roșu) sau spre Cabana Groapa Seacă (triunghi albastru). Le poți studia direct din aplicația Munții Noștri.

CITEȘTE ȘI: Colecția de hărți montane Munții Noștri a fost transpusă într-o aplicație mobilă

După acomodarea și socializarea de grup din prima seară, ne-am organizat de așa natură încât să prindem prânzul la Stâna Ștefanu de pe Transalpina, dar să ne rămână timp și de o mică plimbare de după prânz. 🙂

Spectacolul măgarilor de pe Transalpina

Iată-ne cu cei 95 CP și motorul de 1L spre Transalpina, drum acceptabil, gropi standard pe ici pe colo, peisajele alternează între a-ți lua ochii și a-ți frânge inima, dar asta e România. Ajunși la Obârșia Lotrului, m-au podidit amintirile de când eram copil și-am fost pe aici cu ai mei. În loc de drum de piatră vedeam asfalt. Locul de pe malul stâng al Lotrului, în care-am strivit eu un puiet de brad din greșeală și mi-am luat critica de rigoare, e acum o stație de betoane sau ceva similar, defrișări după cum a vrut fiecare să-și valarofice terenul. Lacul Vidra, rămas în urmă, a apărut în filmul meu nostalgic. M-am și văzut pe o limbă de mal ca un vârf de săgeată ce străpungea apa limpede precum prova unui vas, tot smulgând undița imediat ce peștii pupau momeala.

Am trecut de Mănăstirea Obârșia Lotrului și în scurt timp am făcut stânga și-am intrat pe Transalpina, șoseaua ce traversează Munții Parâng de la N la S, cea mai la înălțime șosea din România. Ne-a întâmpinat o porțiune întinsă de asfalt ce urca lin, ca mai apoi să începem să croșetăm, în urcare, printre pâlcuri de brazi. Înainte de ultimul ac de păr din ascensiunea noastră, câțiva măgari de stâna și-au cerut porția de atenție în mijlocul drumului.

Mirosul de ferodou ne-a făcut și nouă nările precum ale vedetelor urecheate din mijlocul drumului. Odată ce-am trecut de Stâna Ștefanu, coloana de mașini s-a rărit și ne-am continuăm ascensiunea mai relaxați spre popasul de sub Vârful Muntinu Mare. Precum Jack urca pe vrejul lui de fasole până deasupra norilor, așa am urcat noi pe Transalpina. O ceață deasă ne-a privat de priveliștea mult așteptată asupra Iezerului Muntinului și dimprejur, dar ne-am consolat care c-un porumb fiert, care c-un langoș, care c-o clătită și ce a mai poftit fiecare și-a găsit adus de românul întreprinzător a adus în vârful muntelui.

Stâna Ștefanu de pe Transalpina

Am putut doar să ne imaginăm cu ce peisaje ne-am fi îmbătat dacă n-ar fi fost ceață, am zăbovit cât să ne resemnăm și-am făcut calea întoarsă. Am găsit Stâna Ștefanu mult mai liberă și-am reușit să ne regrupăm aici, loc unde ne-am aliniat, înfometați aproape, la coadă la mult râvnitul bulz ciobănesc și la deja celebrul tocan de oaie. Orice aș fi ales, mi-ar fi dat peste cap dieta, așa c-am zis să încercăm și noi tocanul de oaie, recent omologat ca produs tradițional. Dacă l-a încercat Simona, cea mânuitoare de rachetă cu corzi, de ce n-am fi făcut-o și noi? 🙂

Ce-i tocanul de oaie?

Păi, carne de oaie bătrână tăiată cubulețe fiartă în seu de oaie și apă, la care se adaugă sare. Carnea e fiartă timp de 2-3 ore până se duce toată apa și ajunge să fiarbă în propria-i grăsime. Se servește, evident, cu mămăligă. Sincer îți spun că nu m-a dat pe spate, mi s-a părut mult prea sărat pentru gustul meu. Cert e că mi-a ținut de foame.

Deși, în noiembrie 2020, Stâna Ștefanu a ars în întregime, cu siguranță o să o regăsești pregătită să-și primească oaspeții în verile ce au să vină. E un așezământ temporar care poate fi reconstruit cu ușurință. Poți poposi aici dacă drumul care a invadat spațiul mioritic nu-ți strică filmul în care cauți relaxare. Pregătește-te să te calci în picioare cu alții asemeni ție, locul e magnet pentru drumeți, turiști de week-end sau aventurieri.

Mănăstirea Obârșia Lotrului

După ce-am contemplat asupra noastră, ne-am aruncat gândurile peste Cibanu Mic și Piscul Cătinii, ne-am continuat drumul înapoi spre tabăra de bază, nu înainte de a face o scurtă pauză și la Mănăstirea Obârșia Lotrului, unde, dacă ai ochi de arhitect sau dacă îți place frumosul, ai să recunoști contrucția în stil maramureşean, specifică zonei Borşa, localitatea natală a ctitorului mănăstirii, Vasile Timiş. Mica bisericuță din lemn, în formă de cruce bizantină, poartă hramul Sfinţii Martiri Brâncoveni, Sfântul Mare Mucenic Mina.

Cascada Scoruș

Odată ajunși în tabăra de bază, unii s-au retras la somnul de frumuseții, alții au mai avut zvâc de-o scurtă drumeție până la cea mai înaltă cascadă din țară, după cum au mediatizat-o cei ce-au descoperit-o, Cascada Scoruș.

Pentru a porni spre cabană, se merge pe șoseaua principală (dinspre Obârșia Lotrului) până aproape de barajul de pe Lacul Mălaia și, imediat ce se trece peste podul pe sub care se varsă Bucureasa Mare în lac, se face dreapta pe drumul forestier ce duce spre pensiunea Căsuța din Pădure. La un moment dat drumul se termină într-o zonă în care sunt stivuiți buștenii aduși din munte, de aici urcușul făcându-se prin canionul Văii Bucureasa, prin vadul râului, pe malurile lui sau în paralel cu el.

Traseul este marcat cu punct roșu și poate fi parcurs în 30-40 minute dacă ești antrenat sau într-o oră dacă ești amator de miuța sau bibliotecar de meserie. Eu l-am parcurs într-o oră dus-întors, fără a lua în calcul timpul petrecut la cascadă.

Traseul este spectaculos, actorii principali din filmul acestei urcări sunt înșiși râul și albia lui, care acum te pun în dificultate, acum îți oferă o piatră numai bună de răgaz sau un podeț instagramabil :). Nu te aventura în șlapi sau în pantofi de Calea Victoriei pe aici, ai nevoie de încălțări cel puțin de trekking, adică de drumeție, dacă nu chiar de bocanci care să-ți țină gleznele pe poziție. Dacă nu te țin genunchi, e bine ca la coborâre să folosești bețe de trekking.

Este urcuș susținut, dar merită. Odată ajuns la cascadă simți cum stropii de apă te revigorează, iar susurul ei e terapie pentru suflet. Dacă ești atent, observi natura în toată splendoarea ei.

E o cădere mare de apă, impunătoare. Zic sursele că zona în care se găsește și Cascada Scoruș sau Scoruș e denumită Țara Cascadelor, unde au fost inventariate peste 30 de căderi de apă.

Dacă pleci devreme spre acest spectacol al naturii, poți completa traseul până în Munții Căpățânii, traseul marcat cu triunghi albastru.

Am încheiat ziua la foc de tabără, în acorduri de chitară și companie plăcută. Tot în această escapadă de weekend am experimentat în familie mâncatul și activitățile de grup în camping.

Rezervă cazare  Voucher 250 lei Airbnb

Mi-a prins bine ieșirea, am retrăit un episod din copilăria mea, iar Drumul Strategic mai că-mi gâdilă pedalele. Dar cum mi-au mai gâdilat pedalele și alte trasee, fără finalizare, nu vreau să mă pronunț mai mult de atât.

Ce ar mai fi de neratat pe Valea Lotrului?

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Article
casti wireless, casti bluetooth

Căști over ear sau boxă portabilă? Ce accesoriu alegi pentru următoarea ta călătorie?

Next Article
plata contactless, vouchere vacanta

Cum plătești cu voucherele de vacanță pe card direct de pe telefonul mobil

Related Posts
Total
0
Share