Carta Albă a Turismului din România este o cercetare științifică realizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Groupama Asigurari, ce analizează organizațiile din turism, agenții de turism și hoteluri, pentru a oferi o perspectivă cu privire la performanţele turismului din anul 2017 prin identificarea principalelor caracteristici, riscuri și vulnerabilităţi, analizând, totodată, factorii interni și externi ce influenţează dezvoltarea companiilor din domeniu, oferind o serie de informaţii cu privire la provocările și oportunităţile acestei pieţe.
De asemenea, Carta Albă a Turismului din România oferă vizibilitate asupra perspectivelor pentru anul 2018, provocărilor și oportunităților acestei piețe, examinând factori interni și externi care influențează dezvoltarea companiilor din domeniu.
Studiul a fost publicat la începutul lunii iulie 2018 și, printre altele, a scos în evidență și ce canale de promovare folosesc organizațiile din turism și în ce mod.
Starea turismului din România în 2017
Înainte de a prezenta situația ce vizează promovarea turistică în rândul organizațiilor din turism vom prezenta, succint, concluziilor principale ale cercetării.
Rezultatele studiului arată un trend ascendent al turismului din România, trend dictat de veniturile și numărul de turiști în continuă creștere, aproximativ 70% dintre respondenţi previzionând o creștere în anul 2018 faţă de 2017, creșterea profitului fiind obiectivul strategic principal al companiilor din turism.
Un lucru pozitiv pentru activitatea turistică este reprezentat de turiștii care revin în destinație, rata medie de revenire a acestora în rândul firmelor analizate fiind de aproximativ 51%.
La polul opus, lipsa de stabilitate legislativă și legislaţia inadecvată din domeniu au fost identificate ca principale obstacole în calea dezvoltării afacerilor organizațiilor din turism, motiv pentru care percepţia asupra sprijinului acordat de către autorităţile publice să fie apreciată de majoritate drept unul nesemnificativ, 2/3 dintre respondenţi indicând necesitatea fundamentării și elaborării unei noi legi sectoriale.
CITEȘTE ȘI: Scurtă radiografie a pieței de turism online din România
Website-ul de brand și canalele social media, preferate pentru promovarea serviciilor turistice
În privința promovării serviciilor pe care le oferă, organizațiile din turism utilizează frecvent canalele de promovare digitale, respectiv website-ul de brand și canalele social media.
Analiza rezultatelor în funcţie de tipul de respondent arată variaţii semnificative în privința reclamelor din ziare, reviste, radio, TV – aceste acţiuni de promovare fiind utilizate mai frecvent de agenţiile de turism, participarea la târgurile de turism – tot cu o frecvenţă mai ridicată pentru agenţiile de turism și recomandările turiștilor și promovarea prin Centre de Informare Turistică – selectate mai frecvent de unităţile de cazare.
CITEȘTE ȘI: Social media marketing în companiile de turism din România
În ceea ce privește principalul canal de vânzări utilizat de organizaţiile din turism, se remarcă o serie de variaţii semnificative, justificate de realităţile economice și de specificul fiecărui tip de activitate analizată. Astfel, agențiile de turism se bazează mai intens pe website-ul de brand sau un canal propriu (61%), în timp ce unitățile de cazare utilizează mai frecvent drept canal digital de vânzări site-urile specializate de rezervări (42%).
Gestionarea riscului prin campanii de marketing
Gestionarea riscurilor este realizată, mai frevent, prin: campanii de marketing, asigurări specifice și programe de training pentru angajați.
În ceea ce privește gestionarea riscurilor asociate afacerii, unitățile de cazare optează în proporţie de 57% pentru campanii de marketing, iar 30% pentru asigurări specifice. În cazul agențiilor de turism campaniile de marketing, precum și asigurările specifice sunt o opţiune în proporţie de 48%.
CITEȘTE ȘI: Studiu Mercury Research: cele mai de încredere agenții de turism online
Rezultatele prezentate mai sus au reieșit în urma analizei unui eșantion de 621 de respondenți, fiind defalcat în următoarele categorii: 300 de respondenţi reprezentanţi ai agențiilor de turism; 321 de respondenţi din partea unităților de cazare (unităţi de cazare cu sau fără facilităţi de servire a mesei) din România.
Studiul poate fi descărcat de AICI.
