La primă vedere nu este nici o legătură între vinul spumant şi Valea Spumoasă, dar dacă aţi urmărit aventura Călător pe Valea Prahovei, veţi vedea că cele două sunt strâns legate de această acţiune.
După seara de poveşti la focul de tabără, Hotel Cumpatu fiindu-ne iar centru de odihnă, a doua zi de week-end a început cu un mic-dejun consistent în Restaurantul Safari Club al hotelului, numai potrivit pentru degustarea de vin spumant de la Cramele Halewood, de la Pivnițele Rhein din Azuga.
Pivnițele au fost numite așa după proprietarul neamț venit în România, în secolul XIX, pentru a produce vin spumant, asta după ce Ion Ionescu de la Brad obținuse vin spumat din podgoriile de la Iași. Între cele două războaie mondiale, producătorul Rhein a fost furnizorul de vinuri al Casei Regale a României.
Toată spuma blogosferei de turism, ca să zic aşa, a luat poziţia de semicerc în jurul doamnei ghid care ne-a povestit despre originea vinului spumant, practic, şampanie, doar că denumirea e protejată de francezi.
Într-o primă fază, procesul de fabricaţie e acelaşi ca pentru vinul liniştit sau, în cazul de față, vinul de bază. Într-o a doua fază, acesta e pus la fermentat prin adaos de zahăr şi drojdii speciale în sticle rezistente, în plan oblic, la fel ca în imaginea de mai jos. Această metodă se cheamă metoda champenoise.
Una din ultimele etape de producție este remuajul. Etapa presupune rotirea și baterea sticlei, ceea ce forțează sedimentul să se adune în gâtul sticlei. Acesta va fi eliminat înainte de faza de limpezire, la degorjare, adică atunci când dopul cu sediment este îndepărtat.
Toate aceste procese se desfășoară în pivnițele reci, menținute așa de pereții groși de 1.5 metri și de mucegaiul depus pe tavane. Astfel, în timpul iernii temperatura nu coboară mai jos de 2 grade, iar vara aceasta este menținută în jur de 9 grade Celsius.
Dacă vinul spumant sare de procesul de limpezire, acesta e un vin spumant brut. Cu cât perlajul unui vin spumant este mai puternic, cu atât vinul este mai bun.
Vizita pivnițelor Rhein s-a încheiat în muzeul acestora, unde se pot vedea colecții de reclame vechi din ziarele vremii, dar și utilaje folosite la îmbuteliere ș.a.m.d.
Tot aici am degustat un vin spumant extra brut, un brut rose, vinul preferat al reginei și Prahova Valey Sec. Până să mă pot pronunța în materie de arome, gust și culoare, va trebui să mai ciocnesc ceva vin spumant pentru a-mi forma deprinderile unui somelier, ca să vă pot spune ce vă șoptește vinul.
Sțiați că …
Una dintre cele mai celebre fete somelier din România este Iulia Goşea, iar aceasta lucrează la Cramele Halewood?
Cu atâtea bule în cap, cel mai bun remediu a fost o plimbare ușoară pe Valea Spumoasă din Munții Bucegi, zona Bușteni.
Cum urci spre Cascada Urlătoarea, înainte de a te avânta în pădure pe acest traseu, faci dreapta fie pe poteca printre copaci, fie pe drumul forestier de mai sus puțin, și ajungi într-o zonă unde se captează apele (aveți grijă să nu o luați spre Jepi), iar de aici urmezi firul apei în amonte, până la refugiul salvamont, pe poteca deja bătută. De aici doar un scurt pieptiș te mai desparte de cele trei mici cascade de pe Valea Spumoasă. Cascadele sunt străjuite de Colții Berbecului în stânga, cum te uiți la cascade, și Creasta Mare a Portiței în dreapta.
Bucățica aceasta de traseu poate fi combinată cu traseul ce pleacă din Poiana Țapului către Cascada Urlătoarea, iar de aici cu coborâre spre Bușteni și schimbare de direcție spre Valea Spumoasă.
La întoarcerea de pe traseu am trecut pe lângă ceea ce a fost odată clădirea administrativă a fabricii de hârtie de la Bușteni.
Ne-am reîntors la Hotel Cumpătu pentru o ultimă gustare înainte de drumul înapoi spre casă: carne de porc păstrat în untură cu mămăligă și murături.
Evenimentul #CalatorPeValeaPrahovei este organizat de Turism Market si este sustinut de Hotel Cumpatu, Escapade Adventure Park Zamora, Cramele Halewood, Produse Traditionale Zamora.
superb articolul 🙂 ai un mod tare “poetic” de a scrie. citesc si parca am si imagini in cap asociate si descrierile tale 🙂 felicitari pentru blog, articole, calatorii
Dar vai, mă simt flatat! mai că nu-mi mai încap în pantofii de lucru de bucuros ce sunt că aud aceste cuvinte. 🙂
iar eu ma simt flatata ca am reusit sa te bucur 🙂 hai ca ma bag la articolul despre Praga.. sa am lectura placuta 🙂