Creșterea salariilor și a puterii de cumpărare, dar și numărul mare de străini ce vizitează România pentru afacer sau turism au susținut creșterea sectorului de restaurante şi cafenele (Food & Beverage) din România. O dezvoltare cu o medie anuală de 10% a sectorului de restaurante și cafenele va duce la o creștere a veniturior din industria de F&B dincolo de pragul de 5 miliarde euro până în 2022-2023, conform unui studiu derulat de Cushman & Wakefield Echinox.
În cadrul raportului Food and Beverage: Romania Market Report al Cushman & Wakefield Echinox, s-au analizat 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de unități la nivel naţional, care au înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro în 2018, având o cotă de piaţă de circa 20% din piața de F&B din România, conform datelor Ministerului de Finanțe.
Cele 6 categorii de unități de alimentația publică analizate, fast food-uri, cafenele, patiserii, fast casual, fine dining și restro club, au înregistrat evoluţii pozitive în perioada 2014-2018, creşterile medii anuale variind între 15,2% în cazul operatorilor de fine dining şi 32,7% în cazul cafenelelor, fapt ce demonstrează trendul crescător al pieţei de F&B la nivel naţional.
Cheltuielile de consum din România aferente sectoarelor de F&B şi ospitalitate înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană.
Conform datelor Eurostat, doar 3,1% din totalul cheltuielilor populaţiei au fost destinate hotelurilor, restaurantelor şi barurilor în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în UE, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.
CITEȘTE ȘI: Călătorii români sunt dispuși să plătească mai mult pe mesele la restaurant în timpul unei vacanțe
Chiriile pentru unități Food & Beverage
Chiriile pentru unități Food & Beverage (100 mp) în principalele zone comerciale din București variază între 35-45 euro/mp/lună în zona Floreasca Dorobanti și ajung la 70-80 euro/mp/lună în cele mai performante centre comerciale, precum Băneasa Shopping City, Promenada Mall și AFI Palace Cotroceni. Cererea este în creștere atât în București, cât și în marile orașe regionale, dezvoltarea având loc atât în centre comerciale, cât și în locații stradale.
Apariția şi succesul restaurantelor fast-casual cu prețuri medii creează, de asemenea, baza pentru dezvoltarea altor proiecte de food hall, care vor cuprinde 10-15 operatori de restaurante în locațiile de dimensiuni medii (3.000-5.000 mp GLA). Nu în ultimul rând, unitățile de F&B din centrele comerciale vor continua să prospere, pe baza cererii actuale. Viitoarele centre comerciale se bazează pe componenta de petrecere a timpului liber care urmărește să răspundă nevoii unei experiențe de shopping.
Bogdan Marcu, Partener Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox
Birourile din Bucureşti au devenit şi ele ţintă
Clădirile de birouri din Bucureşti și marile orașe regionale, precum și proiectele de tip Food Hall sunt două zone ţintă vizate de operatorii de F&B în perioada următoare. Hub-uri de restaurante ce pot fi asociate conceptului de Food Hall se dezvoltă în București, primele proiecte fiind livrate în 2019. Cel mai relevant proiect de acest gen este Agora Floreasca, un proiect ce constă în recondiționarea fostei piețe Floreasca, în cadrul căruia au fost amenajate șase spaţii noi pentru operatorii de F&B.
Pe de altă parte, numeroși operatori s-au extins în cele mai reprezentative proiecte de birouri din București. Un astfel de proiect este Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, care a reunit cinci operatori diferiţi – 5ENSI, French Revolution, Gastro Lab, Japanos și Manufaktura The Coffee Shop.
Un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă și platformele de comenzi online, care se vor extinde puternic în aproape toate județele. Progresul tehnologic și lipsa de timp a tinerilor angajați au stimulat semnificativ dezvoltarea segmentului de food delivery. Operatori precum Uber Eats, Foodpanda sau Glovo au o prezență puternică în București și în marile orașe regionale.
CITEȘTE ȘI: Rezervări la restaurante prin aplicații mobile și chatbots
