Am vizitat pentru prima dată o piață de Crăciun în 2009, în Mainz. În 2018, am vizitat și târgul de Crăciun din Köln, iar asta ne-a împins să vedem și care e treaba cu Târgurile de Crăciun locale.
Înainte de a-ți povesti experiența mea din minivacanța de Sf. Andrei și 1 Decembrie pe la târgurile de Crăciun din România, cred că merită să facem împreună o scurtă călătorie prin istoria târgurilor de Crăciun.
Scurtă călătorie prin istoria târgurilor de Crăciun
În Europa, primul târg de Crăciun (Striezelmarkt) a fost organizat în Dresda, Germania, în 1434, și este considerat un eveniment derivat din piețele de decembrie, piețele tradiționale ale sezonului. În alte surse, Strasbourg-ul figurează ca locație pentru cea mai veche piață de Crăciun din Europa, Christkindelsmärik sau Marché de Noël, în 1570.
Am ales informația contradictorie de mai sus cu scopul de a scoate în evidență faptul că piețele de Crăciun au apărut în partea germanofonă a Europei plus în multe părți ale Sfântului Imperiului Roman, din care făceau parte și multe regiuni din estul Franței. Piețele de Crăciun au devenit populare în perioada Adventului, în timpul Reformei Germane.
Deși foarte populare în zilele noastre, piețele de Crăciun (Weihnachtsmarkt) din Viena, München și Frankfurt își au propriile istorii și tradiții încă din secolul al XIII-lea.
În România, primul târg de Crăciun a avut loc la Sibiu, în 2007, anul în care Sibiul a fost declarat Capitala Europeană a Culturii, iar evenimentul a prins tracțiune în întreaga țară câțiva ani mai târziu.
Unde se organizează târgurile de Crăciun?
Piețele de Crăciun se organizează în mod tradițional în piețele centrale ale orașului, locuri consacrate în trecut pentru comerțul cu amănuntul, ocazie cu care vizitatorii se pot delecta fie cu produse alimentare consumate frecvent, fie cu băuturi și produse de sezon de la tarabele și gheretele amenajate în piață.
Atmosfera e susținută de un aer de sărbătoare dat de decorațiunile specifice sărbătorilor de iarnă și de evenimentele tematice ce se organizează în timpul târgului: cântece, colinde sau dansuri tradiționale.
De ce sunt atât de îndrăgite târgurile de Crăciun?
Atracțiile principale în târgurile de Crăciun sunt scena Nașterii, bradul, caruselul, preparatele tradiționale, obiectele de artizanat, atracții care nu lipsesc nici din Piețele de Crăciun din România, evident, adaptate tradițiilor noastre. De asemenea, ai ocazia să vezi scoase în evidență prin iluminare catedrale și alte clădiri din partrimoniul arhitectural, ce se regăsesc în piețele ce găzduiesc Piețele de Crăciun.
Atracții la târgurile de Crăciun
Azi, popularitatea Târgurilor de Crăciun se măsoară în nivelul de iluminare, în mărimea bradului de Crăciun, în diversitatea preparatelor tradiționale și, mai nou, în grandoarea roților panoramice.
Bradul de Crăciun
La fel ca și piețele de Crăciun, bradul de Crăciun își are originea la popoarele germanice și reprezintă esența vieții. La români, bradul e întâlnit mai în toate evenimentele importante din viață. Dacă nu vezi legătura, îți aștept cu interes punctul de vedere în comentarii.
Bradul de Crăciun este pomul vieții, de bun augur. În trecut era împodobit cu panglici, fructe, flori și nuci, azi e plin de globuri mai kitsch sau mai autentice și de lumini multicolore. Dacă ești pasionat de tradiții, o să-ți sară în ochi motivul bradului de pe piesele de artă populară.
Prin Piețele de Crăciun din Germania, Italia și Anglia, de multe ori bradul e înlocuit de Piramidele de Crăciun, suporți de lemn împodobiți pe mai multe niveluri cu lumânări și scene din nașterea lui Iisus. Căldura lumânărilor învârte elicea ce pune în mișcare un carusel.
Piramidele de Crăciun își au originea în Munții Ore și amintesc de scripeții (capestanele) cu care se extrăgeau minereuri din minele din acești munți și suporții de lumânări, precursorii bradului de Crăciun.
Caruselul

Nelipsit de la bâlciurile și târgurile de orice fel, caruselul și-a făcut loc și în Târgurile de Crăciun. Platformele ce se rotesc și antrenează căluți, călușei sau alte animale, sunt o atracție și pentru copii și pentru adulți deopotrivă. Operatorii lor sunt singurii care știu cum să le decoreze pentru a-și atrage clienții fie cu ghirlande luminoase, fie cu paneluri grafice. Ce nu știam și am aflat abia acum, caruselul își are originile într-un exercițiu tactic din secolul al XII-lea practicat de călăreții turci și arabi. Aceștia călăreau în cerc și pasau o minge de la unul la altul.
Câteva secole mai târziu (în sec. al XVI-lea), mingiile au fost înlocuite de cercuri agățate de stâlpi ce trebuiau doborâte cu sulițele. Tot în această perioadă, caruselul mai avea și formă de paradă, paradă în cadrul căruia defilau cavaleri și nobili, acompaniați de demonstrații de turniruri și alte înfruntări. Caruselul din Curtea Palatului Tuileries din Paris a fost unul dintre cele mai spectaculoase de la vreme respectivă, eveniment organizat de Louis al XIV-lea cu ocazia nașterii fiului său.
Caruselele, în forma pe care o știm azi, au apărut la începutul secolului al XVIII-lea, în Europa Centrală și Anglia.
Roata panoramică

Printre cele mai râvnite atracții din piețele de Crăciun contemporane sunt roțile panoramice, din care vizitatorii pot vedea târgurile de la înălțime, în toată splendoarea lor, dar pot avea și o perspectivă bună asupra orașului.
Prima roată panoramică a fost proiectată și construita la sfârșitul secolului al XIX-lea de către George Washington Gale Ferris Jr. Roata a folosit ca punct de reper pentru expoziția universală din Chicago, ce a marcat 400 de ani de la sosirea lui Columb în Lumea Nouă, în 1492.
Patinoarul

Surprinzător, la fel ca și roata panoramică, patinoarul artificial cu gheață există datorită unei tehnologii patentate la finalul secolului al XIX-lea, în Anglia. Chiar dacă schimbările climatice lasă zăpada așteptată în perioada sărbătorilor de iarnă, patinoarele aduc un pic din bucuria activităților de relaxare în aer liber specifice iernii în târgurile de Crăciun.
Artizanat

Odată ajuns la târgul de Crăciun, ai să faci ture bune de piață până să te hotărăști ce bucurii să-i dai sufletului tău, timp în care îți vei clăti ochii pe la căsuțele cu de ale gurii sau cu artizanat. E un prilej bun să identifici podoabe deosebite pentru bradul de acasă, ustensile de bucătărie tradiționale, veselă din ceramică și așa mai departe. Varietatea artizanatului e dată și de bogăția culturală a zonei/regiunii în care se găsește orașul în care se desfășoară târgul de Crăciun.
De-ale gurii pe la târgurile de Crăciun
Acum că am trecut în revistă partea de entertainment a piețelor de Crăciun, nu ne mai rămâne decât să facem o călătorie rapidă printre delicatesele a căror miresme te îmbie prin piețele de Crăciun. Prin Germania am mâncat bratwurști și alte tipuri de cârnați, flamlachs și am mâncat chiftele de cartofi cu sos de mere, dar eu zic că există diversitate culinară și în târgurile de Crăciun din România, cu tot cu influențele din vecini.
Pomana porcului și alte prăjeli

În materie de cărnuri, în Târgurile de Crăciun de la noi ai să găsești preponderent porc: cârnați de porc, ceafă de porc, coaste de porc, pomana porcului ș.a.m.d., însoțite de tradiționala mămăligă și murături din comerț. Nu te mai minți singur că-i pe natural sau bio sau mai știu e ce alte minuni. Nu este rentabil pentru astfel de evenimente așa ceva, totul trebuie să fie gata rapid, să reziste la păstrare cât mai bine etc. Da, vei pompa grăsimi și carbohidrați în organism, dar te vei simți împlinit. Și eu o fac în fiecare an, după care control alimentar.
Alternativele comercianților ce vin la târguri cu mâncare gătită de sezon sunt van-urile cu burgeri, pulled pork sau mai știu eu ce alte junkfood-uri gourmet, că trebuie să dea bine la public și în ton cu atmosfera de sărbători, cu belșug și tot tacâmul.

Caltaboși, lebăr, chiftele
Tu cum te poziționezi aici? Bați toba sau întinzi lebărul pe franzela franțuzească sau pe chifla turcească?
Sarmale
În special în frunze de varză murată. Mai mici, mai mari după cum își face calculele comerciantul, nu după cum ești tu obișnuit la mama acasă :). Oh, nu sunt românești nici ca nume, nici ca umplutură, doar ca și înveliș, căci turcii le preferă cu frunze de viță de vie. Toți Balcanii se laudă cu ele.
Gulaș
Eh, și ca să fie treaba treabă, poate ceva care pișcă limba te mai liniștește și te-alină. Zi-i tocană dacă ai ceva împotrivă, dar de-un gulaș tot ne facem loc pe masă, chit că nu vorbim de un preparat pe bază de carne de porc, ci de vită.
Vin fiert și țuica fiertă

Și pentru că oricare dintre mâncărurile listate de mai sus au nevoie fie de aperitive, fie de digestive, nu au cum să lipsească vinul și țuica fierte din peisaj.
CITEȘTE ȘI: Vinul este o artă, nu o beție
După ce foamea ți-a dat ghes și-ai și potolit-o, merge și-un desert.
Langoș

Dacă ai crescut la țară, e imposibil să nu fi încercat scovergile bunici. Langoși mai pe numele lor tradițional autentic de la vecini. Cocă din apă, făină, lapte, sare și drojdie, scufundată în baie de ulei, apoi servită cu topping de brânză, smântână sau tradiționalul finneti sau nutella.
Kürtőskalács
Dacă cozonacul românesc dospit în comunism, precum grăitau A-listerii cărora le miroase România a sărăcie (o opinie eronată, de altfel, se găsește sub diferite forme mai în toată Europa), nu te impresionează, fii un game changer și bagăți degetele în gaura cozonacului unguresc și rupe-i din inele. E omniprezent indiferent de eveniment și locul unde se desfășoară. Nu te umflă, căci nu-i rost de cocă multă și nici umplutură, dar te încântă felul în care se coace, chiar sub ochii tăi.
Clătite (crêpes)

Cu ele deschizi și sezonul estival și pe cel al sărbătorilor de iarnă. Dar ce spun eu aici? Niciun street food festival sau Straßenfest fără urme de crêpes franțuzești pe le mustăcioare. Toppinguri tradiționale … americănești îți fac cu ochiul, pe când degetele-ți abia așteaptă să-ți cunoască buzele într-un mix bun.
Poale-n brâu

Dacă vrei să faci un upgrade la cozonac, sări în poale-n brâu și lasă brânza cu aromă de vanilie sau coajă de lămâie să-ți mângâie poftele. N-am văzut peste tot, dar totuși … Și dacă crezi că brânzoaicele scot ce-i mai bun dintr-o moldoveancă, mai vezi care-i treaba cu Quarktaschen pe la nemți sau cu Topfentascherl pe la austrieci.
Nuga, acadele și turtă dulce
Eh, și dacă nimic din dulciurile de mai sus nu-ți inspiră sărbători de iarnă internaționale, ai oricând la dispoziție alvița, acadelele multicolore și tura dulce, cu arome care mai de care mai specifice Crăciunului.
Și acum despre realitatea din teren …
Anul ăsta, am făcut o mini-vacanță de Sf. Andrei și 1 Decembrie prin centrul țării, pe la Sibiu, Sighișoara și Alba-Iulia, ocazie cu care am văzut și târgurile de Crăciun organizate în fiecare oraș.
CITEȘTE ȘI: Mănăstirea Peştera Sf. Andrei
Târgul de Crăciun din Sibiu

La Târgul de Crăciun din Sibiu din Piața Mare, lume multă încă de miercuri seară (Sf. Andrei). Atracția principală: roata panormamică 🙂 încă în concurență puternică cu bradul de Crăciun, lânga care puteai să-ți faci poze în rama special plasată lângă. N-am avut răbdare să stăm la coada de la roată, unde mai pui că cineva neinspirat a avut ideea să dea liber la … costița de hamsie prăjită, ce mulți mușterii a alungat de prin zonă.

Nu lipsesc caruselul, trenulețul pentru copii, căsuța lui Moș Crăciun și un mini-patinoar. Multe branduri activate pe aici (standuri proprii) cu produse de sezon. Ceva interesant: pentru că a tot fost promovat, popularitatea târgului a trebuit susținută, așa că, pe lângă roată, organizatorii au plasat în centrul acestuia și o platformă de observație. Și aici timpi de așteptare foarte mari.



Am revenit și în zilele următoare, am servit vin fiert (10-12 lei paharul), ciocolată caldă (la fel, 10-12 lei paharul), am mâncat clătite (20-40 lei, în funcție de umplutură), am luat acadele și turtă dulce la copii (între 8 și 15 lei). Întâmplător am ochit la singurul stand de la care am luat vin fiert (că era mai liber) și bere artizanală de la Sibiu (15 lei sticla de 0.5 l), îmbuteliată la Săliștea. Bună, am luat 5 sticle pentru acasă cu gândul să le fac cadou. M-am răzgândit. 😀
Sâmbătă seara era un balamuc de nedescris, efectiv mergeai cu valul de oameni.
Cel mai popular târg de Crăciun din România? Cel mai vizitat? Cel mai frumos? Mie, personal, nu mi s-a părut nimic ieșit din comun. O avea tradiție, nu zic nu, dar nu m-a mișcat într-atât de mult încât să-ți validez oricare dintre cele 3 superlative.
Târgul de Crăciun din Sibiu și-a deschis porțile pe 11 noiembrie 2022 și poate fi vizitat până pe 2 ianuarie 2023.
Târgul de Crăciun din Sighișoara

Joi, pe 1 Decembrie, am zis pas manifestărilor organizate cu ocazia Zilei Naționale și am luat calea Sighișoarei. Nu știu dacă are un târg de Crăciun în afara centrului istoric, așa că despre cel din cetate pot doar să spun că se prezenta modest: câteva gherete cu langoși, clătite, ceai, ciocolată și vin fiert, un brad și un carusel.

Ne-am plimbat prin cetate, am urcat pe scara școlarilor (Scara Acoperită) și am sărbătorit tradițional la La Perla fiecare cu ce a simțit foamea pe moment.

S-a deschis oficial pe 30 noiembrie (probabil din acest motiv nici nu luase prea mult avânt când l-am vizitat noi) și poate fi vizitat până pe 5 ianuarie 2023.
Târgul de Crăciun din Alba-Iulia

Am revenit în Capitala de Suflet a Românilor la o zi după Festival de România 2022. Târgul de Crăciun e organizat între zidurile de apărare ale cetăți, la intrarea dinspre Catedrală. Cum am ajuns înainte de inaugurare, nu l-am găsit foarte animat. Copiilor le-a cășunat pe mașinuțe și trambuline, atracții extra față de celelalte două târguri de Crăciun. Singurul lucru de scos în evidență aici e faptul că brandul Alba-Iulia e omniprezent pe orice panotaj cu care se afișează comercianții.


Târgul a fost inaugurat pe 6 decembrie, de Sf. Nicolae, și poate fi vizitat până pe 15 ianuarie 2023. Între timp, a fost decorat și cu un brad înalt de 20 de metri.
Am revizitat Cetatea și am luat o gustare pe fugă de pe la gheretele din cetate: langoși (15 lei buc.), kürtőskalács (20-35 lei), hot-dog (8 lei), ciocolată caldă (10 lei).
Târgul de Crăciun din București

Am completat experiența de mai sus cu o vizită recentă și la Târgul de Crăciun din București (9 decembrie) din Piața Constituției. Cred că este al treilea an în care mergem în familie (nu neapărat consecutiv).
Dacă e ceva ce e ieșit din comun anul acesta, aceasta e roata panoramică. E chiar mai mare decât cea din orășelul copiilor, cu 6 metri, înălțimea fiind de 36 de metri. 25 de lei de persoană/1 tură (maxim 10 minute) pentru a vedea târgul de Crăciun în toată splendoarea lui.
Și pentru că anul ăsta am nimerit într-o zi de vineri chiar lejeră, ne-am încumetat să stăm la cozi pentru mâncare. Și ne-am satisfăcut pofetele cu o pomana porcului, un cârnat, cătite, alviță, ciocolată de casă și altele. Cred că am lăsat pe acolo vreo 200 de lei pentru toate cele enumerate.




Am remarcat o grămadă de străini încântați târg. Să fie de bun augur pentru promovarea orașului?
Târgul de Crăciun din București este deschis publicului până pe 26 decembrie 2022.
Tu ce târg de Crăciun ai vizitat anul acesta? Ce ai experimentat ieșit din comun pe unde ai fost și ce mi-ai recomanda să nu (mai) ratez la anul?