Descoperă satul muscelean dincolo de orice muzeu al satului

Satu' Muscelean
Satu’ Muscelean

În urmă cu un an, plimbându-ne pe dealurile de la nord de Câmpulung, am auzit la un radio local despre recenta inaugurarea unui complex turistic în zona Sat Cândești, Albeștii de Muscel, Satu’ Muscelean pe numele lui de catalog turistic, și ne-am zis să vedem despre ce e vorba. Evident, este o replică mică a unui sat muscelean, dincol de varianta idilizată prezentă în orice muzeu al satului din România.

Cum ajungi la Satu’ Muscelean din Albeștii de Muscel

Câmpulung Muscelul și împrejurimile sale au multe de descoperit. Răbdare să ai și chef de cutreierat satele din jurul său.

Din Câmpulung Muscel ajungi aici cam în aproximativ 45 de minute pe varianta propusă de Google Maps, aceeași pe care o urmezi dacă vrei să ajungi la Păstrăvăria Brătioara, sau 30-40 minute pe varianta aleasă de noi, pe malul stâng al Râului Brătioara.

Drumul din Câmpulung Muscel până la Râul Brătioara alternează între porțiuni decente și porțiuni ce arată că după bombardament, în special în Albeștii de Muscel.

Înainte de podul peste râul Brătioara se face stânga. Atenție totuși la calitatea drumului, coborârea din șosea pe drumul de piatră nu e cea mai prietenoasă, mai ales cu șoferii amatori, de ieșirea în șosea nici nu mai vorbim.

După vreo 10-15 minute de condus strângând din buci pe malul Râului Brătioara, ajungi într-o poieniță, unde un proțap de care se leagă caii te aruncă în filmele cu haiduci. Revii repede la realitate după ce dai ocol mașinilor parcate ca să mergi spre clădirea principală a complexului, cea care găzduiește restaurantul.

Localizare geografică Satu’ Muscelean

Complexul turistic, parcă rupt din albumele etnografice, este unul dintre cele câteva obiective turistice din Muscelele Argeșului care-ți fac cu ochiul. Este poziționat la confluența Râului Brătioara cu Râul Brătia, în Masivul Plesnitoarei, între localitățile Albești și Cândești, la nord, Dealul Stâna lui Capră (Poiana Plesnitoarei) și Dealul Măcelarului, la vest, Dealul Ciocanu, la sud, și Câmpulung, la est.

Complexul turistic Satu’ Muscelean

Satu' Muscelean

În fața restaurantului, se întinde un mic heleșteu, care pe alocuri crează cadre numai bune pentru smoasting pe rețelele sociale sau pe WhatsApp. Imediat ce abordezi urcușul spre complexul turistic, un ARO IMS, cândva simbol al industriei auto din zonă, te fixează cu farurile lui rotunde :).

Satu' Muscelean

Clădirea ce găzduiește atât restaurantul cu bucătăria, cât și câteva camere, este construită cât mai fidel după specificul zonei, cu grinzi de lemn vizibile în tavane, pereți neuniformi stropiți cu var, căpriori și alte elemente utilitare din lemn.

Complexul e format din 14 căsuțe împrăștiate pe un deal, căsuțe pe fundații de piatră, cu lambriuri pe pereți și pridvoare și cu interioarele tradiționale, cu paturi și mobilier care redau atmosfera satului muscelean, scoarțe pe pereți și cuverturi țesute pe paturi.

Cazare Satu' Muscelean

N-am urcat până la cea din urmă căsuță, dar cum te uiți de acolo în vale, spre cladirea ce găzduiește restaurantul, vezi un peisaj cu heleșteu și fântână cu cumpănă. Dacă ți-o ridici pe dealul de vis-a-vis, ai să vezi un deal proaspăt defrișat, dovadă a goanei după bani și a lipsei de perspectivă pe termen lung a jigodiilor care au căpușat totul în țara asta.

E o experiență cu suișuri și coborâșuri, cu exaltări și mici dezamăgiri, dar ce să-i faci, ăsta-i progresul, îți place sau nu, orice experiență ai încerca trebuie să accepți compromisuri.

Restaurant Satu’ Muscelean

Noi am experimentat bucătăria argeșeană, aia comună cu restul bucătăriilor din celelalte zone geografice ale României. Nimic de comentat aici, cărnuri la garniță sau grătar, cartofi țărănești, salate de vară și papanași. Serviciul de alimentație publică este asigurat de personal din zonă.

Cu o mică excepție: am cerut să se schimbe uleiul din recipientul de pe masă, căci era rânced. Sper că a fost doar un caz izolat.

Atracții și obiective turistice în apropiere de Satu’ Muscelean

În rest, zona așteaptă să fie descoperită, deși dacă o iei în aval, pe lângă Brătia, ai să ajungi într-o carieră de piatră contemporană, nu tocmai un peisaj în care vrei să te relaxezi, asta dacă nu cumva ai o înclinație spre geologie, și-ți place să te pierzi printre pietre mari și mici. În amonte, pe cursul Brătioarei, mai găsești locuri de tras sufletul pe malul râului, ba chiar te poți delecta cu un păstrăv proaspăt de la Păstrăvăria Brătioara.

Cariera de calcar numulitic și granit de la Albești

Aproape de Satu’ Muscelean, în Albeștii de Muscel, poți vizita vechea carieră de calcar numulitic și granit, din care s-a extras calcar pentru monumente și lucrările arhitectonice, parte din patrimoniul turistic antropic și nu numai. Mănăstirea Curtea de Argeș, Castelul Peleș, Palatul Regal din București, Poșta Centrală (Muzeul de Istorie Națională din București), Arcul de Triumf, Palatul Parlamentului, Basorelieful Memorialului de Război de la Mateiaș, Masa Tăcerii din Târgu Jiu, cetățile dacice de la Rucăr și Cetățeni, castrul Jidava, Mănăstirea Bărăția, Mănăstirea Negru Vodă sau Palatul Cotroceni se numără printre construcțiile care au integrat calcarul numulitic de la Albeștii de Muscel în fațade sau pardoseli.

De asemenea, deși nu este vizibil cu ochiul liber, cariera de calcar numulitic este și un depozit de fosile vertebrate și nevertebrate din ecocen, a doua perioadă a paleogenului, când au început să apară mamiferele pe uscat.

În contextul de mai sus, ori de câte ori te lovești de formularea Piatra de Câmpulung, cultural sau artistic, să știi că se referă la calcarul și granitul de la Albeștii de Muscel.

Câmpulung Muscel

Evident, Câmpulung Muscelul așteaptă și el să fie redescoperit, cu tot cu împrejurimile lui, precum Dealul Mățău, Barajul Râușor și Munții Iezer-Păpușa.

Spiritualitate argeșeană

Dacă ai inclusiv trăsături de călător spiritul, poți merge să te încarci spiritual la Mănăstirea Ciocanu din Bughea de Jos sau la bisericile monument-istoric din Câmpulung: Biserica Flămânda, Mănăstirea Negru Vodă, Biserica Adormirii Maicii Domnului.

Tot din același registru, cei de la Satu’ Muscelean recomandă ca și atracții în zonă, deși îndepărtate, bisericile rupestre ce alcătuiesc ansamblul eglogizat al Triunghiului Sacru din Argeș: Mănăstirea Nămăiești, Cetățuia Negru Vodă și Mănăstirea Corbii de Piatră.

Dacă istoria te cheamă, cu siguranță ai să găsești în zonă obiective care să te facă să reflectezi asupra ei, precum Monumentul Răscoalei din 1907 de la Brătia.

Sper că ți-am stârnit curiozitatea cu cele de mai sus și mai dai o șansă atât satului muscelean, cât și României turistice, în general. Dacă ai avut parte de experiențe inedite în zonă, lasă un comentariu la această postare pentru comunitatea tăcută a acestui blog. 😀

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Article
Pistă biciclete Lacul Morii, segment off-road

Tură MTB Parc Crângași - Promenada Chiajna - Baraj Ciurel pe pista de biciclete de lângă Lacul Morii

Related Posts
Total
1
Share